Verba docent, exempla trahunt

0

Salutare!

Cum e proverbul din latina asa ar trebui si noi sa actionam: vorbele predau, exemplele ghideaza.

CUM?

Sa intelegem ca numai IMPREUNA putem sa ajungem sus, nu prin munca de unul singur. SI nu ma refer la furt, delapidari, spaga si alte minunatii d-astea, care ofera mirajul puterii – cate persoane ajunse “sus” ierarhic au uitat de “unde au plecat”? ele neconstituind un exemplu in sensul bun al cuvantului, ci doar un miraj cu miscotei?

 

Trebuie sa incepem sa ne vedem lungul nasului, cat putem REAL sa facem si nu imaginat “eu salvez planeta” de unul singur…

Ci cate se pot face impreuna. Nu e ca in relatie – 1+1=2 sau 3/4, depinde decati copii faci… – ci sa fim mai multi catre o evolutie, nu foi..nu promisiuni. Nu urlet, nu dat cu pumnul in masa.

Ci ceva GANDIT, ORGANIZAT, RATIONAL si LEGAL. Am vazut ca a merge in strada nu functioneaza – ba’ inca esti luat la misto de penali si care ar trebui sa fie ingenunchiati de justitie prin propriile scapari – ca la crimele “perfecte” cu o pata de sange intr-un loc unde nu te asteptai- ..

NU cred ca pare normal sa iei la misto atatia oameni care au iesit cand TU, care esti cu dosarelele la usa, cu fapte mai mult decat evidente, cu semnatura ta, cu implicarea ta, ca nu ai sosii … cand tu, celalalt, vinzi din tara chestii de parca sunt ale tale, din parcela ta, vinzi si privatizezi de parca sunt cumparate de tine si le ai de cand te-ai nascut…

NU E POSIBIL sa faci legi pentru tine! Cum nu e normal nici sa iei in deradere oamenii care muncesc, NU FURA, NU AU PENSII SPECIALE, PARASPECIALE, CARE NU AU IMUNITATE.. NU PENTRU EI SUNT LEGILE PE CARE LE TOT VRETI PENTRU “SIGURANTA NATIONALA”.

EU una nu consider ca voi, cei care ne conduceti aveti simtul realitatii.

NU puteti promite in campanie salarii care nu au nicio baza REALA A IMPACTULUI ASUPRA BUGETULUI, CU CAT NE INGREUNATI ZI DE ZI, CUM ARATA DE FAPT ROMANIA PRIVATIZATA – CU MULTE INTREPRINDERI ALE STATULUI VANDUTE PE GRATIS DE FAPT UNOR OAMENI CARE NU AU DE-A FACE CU “SIGURANTA NATIONALA” … si sa ranjiti ca “e totul sub control”, “ca X nu e pe placul vostru si ca trebuie sa nu mai aiba nicio putere de decizie”.

si pana la urma de unde ati luat sintagma aceasta? VOI STITI CE INSEAMNA “SIGURANTA NATIONALA”???

Inca de la Montesquieu se zice ca ar fi 3 puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca.

Executivul e reprezentat de Presedinte. Ca ne place de el sau nu, nu ar trebui sa ne mai intereseze din moment ce a fost ales de popor. Daca el isi face treaba e tot ceea ce conteaza, nu?

In schimb, miscarile de trupe, cum niste oameni care ar trebui sa fie cel putin inchisi stau si “conduc”, isi baga “coada” unde nu ar trebui, aratand de fapt intentiile ascunse din timpul campaniei. IAR PAGINILE ACELEA DIN PROGRAMUL PSD e pur si simplu facut fie de oameni care bausera ceva – pentru ca e imposibil sa scrii asemenea scorneli cu SPITAL REPUBLICAN, SALARII CU 100% MARITE pentru asistente si personal auxiliar, cand ROMANIA ca tara e vanduta strainilor, datoare, stoarsa, poluata, bolnava, mutilata de egoism, lacomie, invidie… si pentru ce? PENTRU CE?

IMPREUNA, CELE 3 PUTERI DIN STAT AR DUCE (NORMAL) CATRE UN SENS, separat sau neseparat, ele lucreaza. NU PENTRU PARLAMENTARI, SENATORI, DEPUTATI.

NU SE FAC LUCRURI “CA SA NE FIE NOUA BINE”. nu. asta se vede si in SUA, DE CAND a aterizat nea T.

insa peste tot sunt sanctionate iesirile din decor.

NU POTI SA FACI PE TOTI LOCUITORII TARII TALE DE RAS IN FATA LUMII PENTRU CA TU “AI CHEF”- ASA AI TU CHEF SA AFIRMI, SA ACTIONEZI IN DETRIMENTUL ACELUI “INTERES NATIONAL”. DOAR CA AI 1.70 sau ca ai fumat KENT de pe vremea lui Ceasca, cu secretarul de partid, pentru ca dadeai in gat pe vecini – no?

 

DE ACEEA AM PUS ACEL PROVERB:  vorbele predau, exemplele ghideaza DE LA INCEPUT.

cu asemenea exemple trebuie sa traim? dupa ele sa “ne ghidam”? nicio sansa sa avansam in societate asa. nicio sansa. none. 0.

Noah (2014) recenzie

0

Synopsis

E o lume lipsită de speranță. Ploile nu mai udă țărâna cotropită de atâtea ori de hoarde barbare, iar aceasta nu mai rodește. Înconjurat de cruzime și abuzuri, Noe este un om de ispravă. Luptător experimentat, mag și vindecător, nu își dorește decât să trăiască în pace alături de familia sa. Cu toate acestea, în fiecare noapte în visele sale apare un potop fără de sfârșit. Să fie semn că lumea se va sfârși? Treptat, Noe înțelege despre Creator că are de gând să pedepsească omenirea și să-i ucidă semenii până la unul. Doar Noe are șansa de a face viața să prospere pe fața Pământului…

 

 

 

Recenzie Simionescu Simona 

 

Filmul NOAH sau pe romaneste “Noe” a avut premiera in Romania la data de 28 Martie 2014 este o ecranizare a lui Darren Aronofsky intre SF si fantezie a unei teme biblice, si anume a Potopului.

Russell Crowe il interpreteaza pe Noe, alesul lui Dumnezeu prin care s-a salvat omenirea de la disparitie de la pedeapsa divina – populatia fiind pedepsita de Dumnezeu  pentru toate relelele printr-un potop nimicitor  care e destinat sa fie exact inceputul sfarsitului unei noi lumi.

Noe va avea viziuni si “misiunea” de a face o arca (corabie-gigant) pe care sa se urce cate doua exemplare din fiecare specie de animale – taratoare, zburatoare, mamifere, amfibieni…

Familia lui e compusa din sotia credincioasa Naameh, Ham, Shem, dar si Ila, o tanara curajoasa, salvata de Noe din “ghearele” unor “bastinasi”. Bineinteles, Noe are si un sprijin real, uman, la care poate sa apeleze pentru a se consulta cu privire la “viziunile” cu Dumnezeu si “task”, in intruchiparea lui Methuselah (Anthony Hopkins) – CARE ii face “o vraja” Ilei si poate ramane gravida(ea fiind suparata ca e stearpa).
Filmul cuprinde teme precum familia, pacatul (originar, Adam si Eva..), credinta (Noe, Naameh, Ila), prietenia, iubirea (Ila-Shem), razbunarea (Ham impotriva lui Noe, Tubal-Cain contra lui Noe), invidia (Tubal-Cain).

Mereu mi-am dorit sa fie versiuni cinematografice si ale temelor religioase astfel incat sa am in fata ochilor mai bine oglindite faptele – daca sunt. “Noah” se abate putin de la Biblie (- devenind si catre fantastic- insa ideea principala e acolo. 

Noe duce la extrem o parte cu a respecta cuvantul lui Dumnezeu – NU imi amintesc sa fie scris ca copiii Ilei sa fie sacrificati daca erau de sex feminin, iar daca erau baieti puteau trai sau de existenta unor oameni-de-piatra-suparati-ca-adam-a-mancat-din-pomul-oprit-si-ca-am-decazut-ca-oameni ca fiind ingerii decazuti (cel putin nu cred ca le-ar fi dat Dumnezeu “puteri” cu o forma asa de “sobra”).

Mi s-a parut cam dusa la extrem, iar rolul Ilei (interpretat de Emma W) gravida a fost chiar “pe felie” – plin de expresivitate, uman, real, veridic.

UN ALT rol interesant e cel al lui Ham, care contrabalanseaza familia lui Noe. Tanarul doreste prea mult ceva- “o femeie” -, cand e pe punctul de a avea una, aceasta e prinsa intr-o capcana de animale, insa tocmai atunci nu mai e timp sa fie salvata nici de el si nici de NOE- incepe razboiul lui Tubal-Cain (cu niste “oameni”, ca nu pot sa le scot ghilimelele, dat fiind ca sunt cruzi, barbari, violenti, canibali, raul absolut). De aceea, Ham il va pizmui multa vreme.

Lupta dintre oameni (cruzi … ) si “armata” lui Noe e una lipsita de echilibru, vlaga sau logica – iarasi nu-mi amintesc sa fie asa ceva in Biblie, dar daca trebuie sa fie efecte speciale, cine sunt eu?

Cu toate acestea, din tot filmul, exact de mogaldetele de stanca cu viata mi-a placut – ce sa fac, am o inima de copil!

Dar mai bine va las sa va uitati la film.

 

Noah un film la granita dintre controversat si “de vazut”.

Ceea ce gasesti in Noe e ca o oglinda a unui trecut-prezent-viitor ciclic, dat fiind ca oamenii fac greseli, patima pentru aur si arginti ii stapaneste pe prosti, lacomia, invidia, poftele (de toate soiurile)… isi au locul demult in istoria omenirii. De ce nu ar fi fost si atunci?

Concluzii:

  1. Daca te astepti ca filmul NOAH sa respecte 100% Biblia, nu te uita pentru ca nu e INTRUCHIPAREA faptelor pe care le stii.
  2. Daca ai asteptari putine si neverosimile, e ok. Cei care au vazut Transformers, Furia Titanilor (WRATH OF TITANS) si Stapanul Inelelor vor intelege filmul. 😀

 

Ps: Aceasta e una dintre “fazele” din film in care mi-au ramas ochii:

 

 

bella fantasia

0

 

 

 

We think too much and feel too little!

0

Greed has poisoned men’s souls, has barricaded the world with hate, has goose-stepped us into misery and bloodshed. 

Only by togetherness can we achieve success.

 

 

 

Make your life SPECTACULAR! 

 

We are not the avatars we create, we’re not the film stars. WE ARE THE LIGHT THAT SHINES THROUGH!

Happy Easter! 

 

 

changeling or how to never give up what’s yours

0

Synospis:

 

Inspirat dintr-un caz real, care a dat peste cap sistemul legal din California, filmul este povestea unei femei aflata in cautarea adevaratului ei fiu. Actiunea este plasata in Los Angeles, in 1928. Intr-o dimineata de sambata, o femeie din clasa muncitoare – Christine – merge la munca si isi lasa baietelul de 9 ani acasa. Totul ia o turnura diferita cand se intoarce si afla cu stupoare ca fiul ei a disparut. Dupa ce l-a cautat fara niciun rezultat, cateva luni mai tarziu politia ii aduce acasa un baiat si pretind e ca ar fi copilul ei.

Christine realizeaza ca baiatul nu e fiul ei si incearca sa convinga autoritatile sa reia cautarile, dar are de-a face cu politia corupta si oamenii sceptici. Christine gaseste sustinere doar din partea parintelui Briegleb. Adevarul insa nu asteapta sa iasa la iveala, oamenii legii facand tot posibilul sa o reduca la tacere.

 

 

Recenzie

 

Filmul CHANGELING sau “Schimbul” a aparut in anul 2008 – in Romania a avut premiera in data de 16.01.2009.

In aceasta ecranizare regizata de Clint Eastwood gasim dramatism, suspans, emotie, iti dai seama de anumite aspecte pe care politia locala incearca sa le musamalizeze – de la rapiri, pana la crimele odioase ale unor persoane care nu au de-a face cu denumirea de “oameni”. De asemenea, in lupta pentru putere, coruptia, setea de “a avea dreptate” si cand nu e asa, se aratau adevaratele “motive” ale sistemului sa te striveasca – psihic, fizic, emotional, rational.

In Los Angeles-ul anului 1928 se intamplau multe “nefacute”, iar de dragul campaniilor electorale, ale orgoliilor si ale jocurilor de culise multe familii aveau de suferit.

Dupa ce se duce la munca si isi lasa copilul (Walter Collins) acasa, Christine Collins nu-l mai gaseste.

Il da disparut si timp de cateva luni, politia desi “il cauta”, ii aduce in schimb un alt copil, zicandu-i ca acela e copilul – ei!

Noul Walter se duce in clasa lui, unde invatatoarea zice clar ca nu e Walter si ca poate depune oricand marturie daca ceva se intampla – vreo posibila judecata intre Collins si Statul.

E un film pe care nu-l vei uita usor. Impactul emotional e destul de mare, te vei confrunta cu toate starile posibile si imposibile.

Un detectiv (Lester Ybarra) din subordinea capitanului Capitanul J.J. Jones este pe un drum de tara, cautand si el raspunsuri – si da de criminal (doar ca nu stia ca exact omul “cu pana de masina” e chiar si implicat in ceea ce cauta), ajunge la o ferma – unde gaseste toate dimensiunile de cutite, satare si rangi si chingi.. ? Si ia un copil de acolo la sectie. Copilul pana ajunge sa fie interogat vede pe un altul ca era cu o linie in mana si facea zgomot cu ea – timp in care isi aminteste de faptele comise la acea ferma.

Actiuni care il fac sa aiba remuscari, cosmaruri si halucinatii – pe care i le va spune detectivului Lester.

Christine vorbeste cu un pastor- parinte Briegleb, care-i cauta cel mai bun avocat din oras, care a mai avut cazuri si Statul si pe care le-a castigat. Cu toate acestea, cand vrea sa vorbeasca cu politia, acestia o considera nebuna – dar de fapt, ei vor “sa se apare” de acest caz, care devine “sacaitor” si “enervant”. Christine va fi internata la sanatoriu – pentru ca pune intr-o lumina proasta Politia si pentru ca le spune in fata ca nu e copilul ei. Conditiile de aici sunt inumane (dus cu apa rece cu furtunul, o femeie care o verifica direct pentru sifilis). Ea va reusi ceea ce multe de acolo nu vor fi in stare: sa infrunte sistemul. Cu singurul crez in suflet: ca nu e mort copilul, ca cineva l-a luat, insa ca politia nu si-a facut treaba cum trebuie si ca poate fi un semnal ca de fapt, nu are grija de locuitorii respectivului district. La un moment dat, “doctorul politiei” (ca altfel nu ai cum sa-i spui) ii spune ca da, nu are nimic, doar daca declara ca e vina ei, ca de fapt politia a respectat toti pasii, ca acel copil “adus de politie” e copilul ei si… fiecare e fericit.

Normal, Christine refuza “recomandarea” medicului si va fi dusa in camera 18 – unde se administrau electrosocuri la voltaj mare, incat sa lesine. Tocmai cand sa i se “faca” electrosocurile, e salvata de avocatul ei – care s-a oferit sa lucreze pro bono la cazul ei.

Criminalul copiilor –  Northcott (Jason Butler Horner) este un personaj bizar. Chiar daca iti vine sa rupi televizorul si sa-i tragi cateva perechi de suturi si cine stie ce in figura, are niste replici interesante:

  • cand e judecat, de fata cu ceilalti, ii spune Christinei ca ea e cea mai umana dintre toti din sala
  • tot aici ii spune ca nu s-a atins de fiul ei – “Atins” in ce sens?? cu cutitul? cu gandul? cu .. una-alta?
  • cand urmeaza sa fie spanzurat, canta Silent night, ca un semn de pace, de liniste, de reconciliere, de ceva dincolo..de sadism. Pentru ca sa fim seriosi, la cati copii a ciopartit si ars in curtea fermei, numai Silent night nu te astepti sa iti cante un criminal… un fel de cum ar spune neaos unii “fatalau”.

 

Un film care te pune serios pe ganduri care ii are in prim-plan pe Angelina Jolie (Christine Collins), John Malkovich (parintele Gustav Briegleb), Michael Kelly (Lester Ybarra), Jeffrey Donovan (Capitanul J.J. Jones) si multi altii. 

Changeling trece dincolo de ecran, iti ajunge in suflet, te rascoleste, iti arata ca poti fi oricand vulnerabil, arata ca poti fi oricand injosit cu dreptatea in mana, insa ca tot ceea ce trebuie sa faci este sa dovedesti opusul: sa lupti pentru ceea ce stii ca e al tau.

De la rolurile superb interpretate, atmosfera de atunci zugravita perfect de regizor, scenograf, cei care se ocupa cu sunet, costume si tot asa,.. nu am ce sa zic in afara faptului ca MERITA SA-L VEDETI! DACA V-ATI SATURAT DE EFECTE SPECIALE neverosimile sau ochelari 3D.

 

Informatii de background:

Filmul CHANGELING a avut nominalizari la principalele premii ale cinematografiei, printre care:

Oscar (2009)

pentru categorii precum “CEA MAI BUNA ACTRITA IN ROL PRINCIPAL” – Angelina Jolie, “Cea mai buna imagine” – Tom Stern, “Cea mai buna scenografie” – Gary Fettis, James J. Murakami.

 

Globul de Aur (2009)

pentru categoriile: Globul de Aur pentru ‘Cea mai buna actrita (drama)” – Angelina Jolie si “Pentru cea mai buna coloana sonora” – Clint Eastwood

DAR si
Premiile BAFTA (2009)
Cannes, Palme d’Or (Clint Eastwood).
BH.

una serata noto tra due sconosciuti

0

 

Priveste-ma, vino dupa mine! Asculta-ma si nu doar asterne tacere fara sens, ca sa fie.

Deschide-ti mintea atunci ca e nevoie de ea. Nu mi-as raci gura pentru pereti albi si un suflet gol.

Imi place gustul mintii tale, e oarecum aromat, dulce-acrisor.

As fi vrut sa fii inteligenta si sa lasi garda jos cu “parerile” universal valabile, dintr-un unchi out of the box, cand stim foarte bine ca daca ti se aplica acelasi mod de a gandi tie .. nu-ti cuvinte.

OUT OF THE BOX e ca si cum ai fi un strain fata de cel cu care comunici.

Receptorul nu trebuie sa fie de acord cu tine, cum nici emitatorul poate sa fie intr-o oarecare “ceata” informationala” – privind informatii pe jumatate, pe care le crede la inceput, dar de care se agata pe final, inainte sa sara din relatie.

 

„Cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.” – Dalai Lama

O relatie dintre doi oameni – indiferent de personalitate, educatie, de unde vin-si unde ajung in viata, trebuie sa se bazeze pe cateva principii de logica si de bunsimt: respect, comunicare in sens bidirectional – schimbandu-se la intervale regulate sensul discutiei fara a fi lezata niciuna dintre parti, astfel incat, la final, sa fii o varianta mai buna, mai complianta in fata vietii, incat sa poti sa inveti ceva bun – lectii sau aspecte pe care nu le vezi, candva iti vor fi utile. Plus glume si o abordare lejera. Iar atunci cand se cere rabdare sa nu-l lasi in mijlocul strazii dupa ce te asteapta, sa nu-i spui fara sa te gandesti cum “iti pare rau ca imparti” – mai bine nu imparti nimic, dar nu te astepta sa primesti ceva – pornind cu sentimente si intelegere cand nu oferi, iar imbratisarea, ofer-o fara sa iti para rau si considerand-o ca ai facut un pas catre tot. Totul nu se obtine usor. Trebuie munca, timp. Egoismul incepe atunci cand fiecare vorbeste pentru el si sa i se intample, nu sa “li” se schimbe anumite aspecte, catre acelasi scop, spre o directie indreptata “spre bine!”.

De ce nu te opresti un pic din ceea ce faci, de ce nu te privesti cu blandete, asa cum faceam eu cand te vedeam? Sau nu poti sa te privesti asa?

De ce nu te privesti OUT OF THE BOX cu usurinta? Zici chestii “generale”, ca apoi sa continuu in acelasi mod pe care il comentezi si cu care nu esti de acord, pe care l-ai vazut ca nu da rezultate… de ce? Iti faci rau singura, iubito!

Te-as lua in brate, te-as suna, insa brutalitatea ta ma descumpaneste si ma indeparteaza.

Se prea poate sa citesti la un moment aceste randuri, insa voi fi plecata, indreptata catre alte persoane. Poate o sa le privesc altfel, poate la fel, nu garanteaza nimic.

Insa Stiu ca nu esti un om rau, decat cu tine. Rautatea ta e una puerila si demna de clasa a doua – vrei numai pentru tine clipe care n-au legatura cu interiorul tau, ci doar cu orgoliul.

Cele mai multe relatii se termina din cauza orgoliului. Chiar si cele de munca, si cele de casnicie si cele dintre colegi.

Orgoliul, timpul, abordarea … Jignesc intelectul. Nu ai de ce sa fii agresiva cand nu ti se face nimic, cand ti se cere doar sa asculti pana la capat.

Nu ca mai aveam eu sa astept – pentru a cata oara? – era vorba. Nici pe departe.

A fost pur si simplu o realizare ca intre ce zici si ce faci pentru tine te trage in jos si nu vei evolua cu nimic privind si actionand la fel de atatia ani… Singurul tau dusman …esti chiar tu! Nimeni altcineva!

Nimeni nu are nimic cu nimeni.

 

 

Mi-au placut multe la tine, dar care au palit odata cu aceleasi “abordari” in aceleasi situatii …

Pentru a ajunge in inima unui barbat, trebuie sa intri in mintea lui. Si invers. In acelasi timp, nu pe rand.

Daca vrei sa intri in patul lui, e foarte simplu. Oricine o poate face. Asa cum poti tu, asa poate si alta.

Ori nu asta vrei, nu?

Vrei sa fii imbratisata dimineata, pana te trezesti, sa ti se aduca micul-dejun la pat, sa fii sarutata, dezmierdata, inteleasa, ascultata, alintata, sa inveti ceva, sa devii o varianta a ta si mai buna fata de aceea pe care a cunoscut-o acum 1 luna, acum 3 luni, acum 10 luni, acum 3 ani… Nu sa fii acelasi om potrivnic cu sine. In primul rand cu sine, si apoi cu ceilalti.

D-asta am incetat sa sper ca poti fi mai buna fata de acum 2 ani!

Empatia e o problema cu care multi ne confruntam – din diverse motive. Insa tu ai lipsa.

E acel mod de actionare si gandire care m-au tot indepartat incet incet.

Un barbat vrea sa fie si el aprobat – nu neaparat repezit cu “eu nu stiu, nu ma intereseaza” si s-a terminat discutia.

O parafrazare empatica, in care e loc de “blandete” sau “eu sunt aici pentru tine, asa cum esti tu aici! te vad!” zice mai multe decat sa sari din cina in pat – eventual sarind pasii prieteniei.

Nu le creste orgoliul prea mult, sa creada ca totul se obtine asa cum vor, ca totul e usor de “a lua” … Uita-te la gesturi, poate are ticuri, poate citeste mai multe in telefon cand e cina sau brunch-ul… Poate esti ultima la care se ultima in incaparea aceea.

… Gandeste-te ca nu toti sunt “pe aceeasi lungime de unda”.

Poate d-asta pleaca oamenii din jurul tau.

Nu-i vezi ca pe prieteni, ci ca pe competitie sau ca pe obiecte pe care le poti avea si da drumul- daca nu-ti convin devii agresiva, implacabila, rigidica, imposibila, prin replici.

 

Priveste-te cu blandete, analizeaza-te cu atentie. Nu fi dura cu tine! Nimeni nu trebuie sa salveze planeta singur. Va fi in carutul cu rotile.

 

Salveaza-te singura! Cu timp! Cu rabdare! Da-ti spatiu! Fa lucruri care-ti plac!

Prin trecut invatam! Incearca sa-ti faci un update si sa vezi CE anume te-a ADUS pana aici, ce ai tot repetat, de ce repeti aceleasi greseli?

Sa fie nesiguranta? Insecuritate emotionala? Labilitatea emotionala? Vrei pe cineva “al tau” doar ca sa fie un burete de gesturi repetitive? Vrei sa fie “catel” sau “barbat”?

Ai observat vreun pattern de tip de care “te agati” si care .. nu au niciun raspuns pe care il asteptai?

INCEARCA un refresh, update, da-ti timp si fii blanda cu tine!

 

Pentru tine!

 

 

jaf cu stil recenzie

0

Comedia nu are vârstă! Asta ne vor demonstra veteranii de la Hollywood Morgan Freeman, Michael Caine şi Alan Arkin care sunt pregătiţi să dea marea lovitură.

În numele răzbunării şi al disperării, cei trei apelează la clasica metodă „banii sau viaţa” şi se pregătesc pas cu pas, temeinic şi fără grabă, să… spargă o bancă.

Rezultatul? În primul rând hohote de râs.

 

Synopsis:

Câştigătorii Premiului Oscar Morgan Freeman, Michael Caine şi Alan Arkin formează o echipă de pomină şi interpretează rolurile a trei prieteni de-o viaţă Willie, Joe şi Al, care decid să rişte viaţa liniştită de pensionar şi jocurile de bingo lipsite de orice palpitaţie pentru un plan ilegal, atunci când toate economiile lor sunt pierdute din cauza unor tertipuri bancare.

Disperaţi că nu-şi pot plăti facturile şi nu-şi pot sprijini familia, cei trei iau măsuri extreme, ba chiar letale pentru o persoană la vârsta a treia: vor jefui însăşi banca din cauza căreia au rămas fără bani.

 

Warner Bros. Pictures şi Freeman Entertainment distribuie filmul Going in style – JAF CU STIL. 

Din cinematografe din 14 APRILIE 2017!

 

Recenzie Simionescu Simona 

In aceasta comedie avem de-a face cu o situatie cat de poate de fireasca – bancile si tertipurile tehnice pe care le implica “imprumuturile”, pensiile si alte aspecte (cand acestea isi revoca dreptul de a-ti lua casa in cazul in care nu poti plati rata). Situatia se aplica in cazul pensionarilor, care dupa 30-40 de ani se vad brusc si fara pensii, si posibil in pragul colapsului financiar.

Filmul incepe cu Joe (Michael Caine), care devine martor din greseala la un jaf (fiind la banca pentru ca neplata, cu un plic galben, iar “ofiterul” ii zice malitios ca “vai, asta nu e grav, sa vedeti plicul rosu”). Acesta are un mic dialog cu “seful” hotilor, care e empatic – surprinzator?.

Normal.

DUPA acest jaf, banca/partenerul bancii declara ca nu poate plati nicio pensie, ca isi schimba sediul in Vietnam… MECANISME prin care sa nu se achite si sa respecte munca unor oameni.

Cand Joe primeste vestitul plic rosu, prin care e anuntat ca va ramane fara casa – in care locuiau fiica si nepoata lui-, acesta decide ca e o solutie sa faca si el, impreuna cu prietenii lui de-o viata, Willie (Morgan Freeman) si Al (Alan Arkin) sa jefuiasca banca – chiar pe aceeasi care urma sa ii ia casa.

Bineinteles, actiunea este animata de replici amuzante, cu farmecul si carisma acestor actori veterani.

Pentru a pune planul in actiune e nevoie si de ajutorul unui SPECIALIST – in jaf.

Si de aici, pana departe … puteti sa va imaginati – sau nu- sirul evenimentelor.

Un film pe care il recomand cu multa caldura si veselie – pentru ca chiar merita vazut. :) Eu i-am dat un 9, nu e un film cu actiuni chiar previzibile (si o sa vedeti de ce!). Si e chiar binevenit SEARA! dupa o zi obositoare si cum mai vreti voi de lucru.

arhiva personala vizionare de presa 11.04.2017

arhiva personala
vizionare de presa
11.04.2017

 

Si trailer-ul. :)

 

 

 

Am pus STOP! si de la capat

0

 

James Allen: Oamenii sunt nerabdatori sa isi schimbe circumstantele, dar sunt lipsiti de vointa in a se imbunatati pe sine. De aceea, ei raman limitati.

 

Astazi e vremea sa ne gandim la CEEA VREM SA FIM si CUM!?

In afara de a sta si a da vina pe ceilalti ca au reusit in viata si noi nu avem – bani, copii, familie, succes (si ce mai inseamna succesul) mai bine am incerca sa MUNCIM PENTRU NOI si VIITOR, decat a MUNCI PENTRU PREZENT si ZIUA de maine.

Pentru ca ESTI SINGURUL RESPONSABIL DE CEEA CE FACI. nici conjunctia Marte-Saturn, nici ca e Duminica si nu mai e Vineri, si nici ca Soare si tu ti-ai luat umbrela, pentru ca nu te-ai uitat la meteo.

Vine o vreme cand trebuie sa incetezi sa stai, sa astepti sa devii ceea ce-ti doresti sa fii.

de ce?

pentru ca e TIMPUL SA INCEPI SA FII CU ADEVARAT OMUL CARE ITI DORESTI SA FII.

DA, nu poti ajunge INTR-O CLIPA, insa POTI SCHIMBA SINGUR DIRECTIA CATRE ACEL PAS – DEVENIREA.

Personal, de o luna si ceva – chiar 2 (daca e sa luam in considerare adunat timpul), am tras linie si am ajuns la concluziile ca:

 

  1. NU TREBUIE SA TE UITI IN VITRINA ALTORA CA SA TI SE INTAMPLE SI TIE. NU TRAI VIATA ALTORA. NU TRAI DUPA CE ALTII TRAIESC! NU SUPRAVIETUI MONOTON SI LA FEL – ACELEASI ACTIUNI, ACELEASI GANDURI, ACELEASI “SITUATII ATENUANTE” …
  2. NU-TI MAI CAUTA SCUZE PENTRU ORICE NEREUSITA! TU ESTI SINGURL VINOVAT – DE LA ALEGERI SI PANA LA ACTIUNI/FAPTE.
  • NU CAUTA MILA SAU SENTIMENTE ACOLO UNDE NU SUNT SI NU E LOCUL TAU ACOLO. DE CE? CAZI IN RIDICOL. IAR OAMENII VOR PROFITA DE ASTA. PENTRU CA TU VREI SA FII APROAPE MANGAIAT PE CAP SI SA TI SE ZICA “CE OM BUN!” SI TOT ASA.
  • Pana la urma, VIATA E SUMA TUTUROR ALEGERILOR NOASTRE, A CLIPELOR IN CARE ALEGEM SA FACEM FAPTE (BUNE/RELE), IN CARE TRAIM, SUPRAVIETUIM, MINTIM, SPUNEM ADEVARUL, AJUTAM, NE BATEM JOC, RADEM (dE NOI SAU ALTII), NE RIDICAM DUPA CE CADEM (DE LA INALTIMEA ILUZIILOR NOASTRE).
SI PANA LA URMA, DE CE TU, CEL CARE MA CITESTI, AI ALES SA PARCURGI RANDURILE ACESTEA??!
deviantart

deviantart

a fi sau a nu fi? 1

0

Atentie!

Urmeaza un monolog serios! 

Tratati-l ca atare!

 

Imi ziceai saptamana trecuta daca e mai important adevarul pt mine sau banii?

Stii si tu ca viata ne ofera din ambele cate putin – depinde cum si ce esti.

Cu banii nu poti cumpara un om adevarat – ci doar aproximari. Ca sa evoluezi (luam general) nu poti cu jumatati de masura.

Adica ori e intreg ori nu e deloc.

Iarasi, nu e totalitarism sau comunism.. ci pur si simplu, trebuie sa te gandesti la o pasare. Ea zboara cu doua aripi, nu cu aripa franta sau mai grav, cu niciuna.

Candva era o vorba:

Caracterul celui care vorbeste este acela care convinge, nu vorba.” – Menandru

Poate nu ma pricep sa iti zic minciuni – poate doar pe jumatate, pentru ca trebuie sa fii “inteligent” sa minti pana la capat, insa stiu doar ca pentru mine e important adevarul.

Iar el e un drum drept, de la care chiar si cei mai obsedati dupa viata sau “siguranta” se abat.

De ce?

Pentru ca lacomia invinge caracterul cinstit?

Pentru ca “a vrea” e imbinat cu “a putea”, IAR adevarul e inlocuit cu fuga dupa bani, dupa inavutire – si daca se poate sa fie cat mai mult?

Adevarul? Ce ar fi viata cu adevar?

„Uneori, oamenii nu vor sa auda adevarul deoarece nu vor sa le fie distruse iluziile.”— Friedrich Nietzsche

 

 

„Adevarul asteapta. Numai minciuna e grabita.” – Alexandru Vlahuta

 

Cam despre acestea e vorba: viata-adevar-minciuna-viata. Un Fel de alegere: OARE daca SPUN exact ce simt, OARE va intelege? DACA mint apreciaza? DACA imi pasa se apreciaza/ conteaza?

 

„Glumind, putem spune orice, chiar si adevarul.” – Sigmund Freud

Banii?

Da, au si ei rolul lor – cat sa nu mori de foame sau sa nu te imbolnavesti, cat sa traversezi strada.

E o moneda de schimb de servicii, produse, materiale.

Iar mai nou, si de idei, minti.

Si nu, cu banii nu cumperi iubirea. ASTA E PROBATA.

DE CE?

„Facem totul pentru a castiga o inima si prea putin pentru a o pastra.”— Jacques Deval

ADICA e “firesc” ca atunci cand “castigi” inima, sa mai si lupti sa o pastrezi. E ca si cum “e a ta” si gata, e cu pancarta.

WELL.. not quite.

FATA DE ADEVAR, pe care il ai si fara sa lupti pentru el, IUBIREA e mai importanta – POATE chiar o punte intre el (adevar) si fiinta umana.

Dar si acest fapt nu e UN ADEVAR in sine.

Banii nu cumpara nici macar fericirea. CUMPARAM ILUZII. ASTA NE OFERA BANII:

ILUZII ca avem timp, o viata mai buna, putere si tot asa.

„Fericirea nu poate fi cumparata cu bani si dragostea nu poate fi obtinută cu forta.” — Emile Zola

 

„Dragostea este o prietenie care canta.” — Joseph Campbell

ma mai iubesti?

0

 

 

Dincolo de toate cuvintele, faptele vorbesc mai mult.

Zugravirea unei camere e mai importanta decat sa descrii ca e alba sau ca e luminoasa – nu pana nu te scalzi in razele soarelui, dimineata, oblic printre perdele.

Sa te ating e mult mai expresiv, liniile degetelor mele pe chipul tau. Sa spun din amintiri ca te-am atins mi se pare tortura – obiectul posedat fata de posesie e in avantaj.

A avea emotia spre un nivel superior ratiunii naste uneori monstri. Ai realitatii. Metamorfozati in dorinte si “a vrea” mai mult decat “a fi”.

Oare de ce a mirosi o floare iti ramane in memorie decat culoarea?

Hai sa mergem acolo unde nimeni nu are loc intre noi. Chiar si ideile preconcepute se topesc si se descalta pe presul cuvintelor.

Vino! Nu te opri! Inainteaza! Dezbraca-ma din priviri!

Cuprinde-ma cu tandrete si dorinta incet. Trage-ma spre tine!

Miroase-mi linia gatului ca si cum mi-ai lua urma in amintirea ultimei vizite tactile.

  • Iubito!

Aseaza-ma in bratele tale. Si nu-mi da drumul! Leaga-ma printr-o vraja cu ele. De tine. Nu iti da hainele joc. Imi place sa te privesc cand dorinta iti mareste sexul odata cu trecerea clipelor. Suntem ca doi magneti. Mainile urca si coboara adolescentin si nici nu obosesc.

Pana nu te vad tremurand de placere si ca imi ceri sa te cuprind cu soldurile o sa te tachinez. Pana cand nu te privesc cu mai multe subintelesuri, printre gene…

  • Nu mai pot astepta! Te vreau!

Sa imi soptesti ca ai asteptat mult pana cand pielea noastra … s-a infiorat sub respiratii, atingeri.

Cuprinde-mi sanii cu o mana si lasa-ti capul intre ei sa iti simt caldura…

 

 

Ce imi trece prin minte? parca ma intrebi prin tacerea dintre noi.

  • Lasa-ma sa te dezbrac de tot… de toate grijile si ideile posibile despre lumea reala care ne absoarbe sufletele zilnic! iti zic usor ragusita de emotie si dorinta. As vrea sa plang de fericire, dar nici nu stiu daca ai intelege!
  • Hai, ia-ma de maini!

Dansul a doua corpuri se vede pe peretii bucatariei luminati vag de soarele tarziu de primavara.

  • Imi place sa ma pierd… sa ma pierd… as calatori pana la capatul lumii si-napoi doar sa stiu ca ma astepti …
  • Nu mai vorbi! SSSShhh!!! Ma mai iubesti cand ma tii asa?
  • Daca nu te iubeam nu te asteptam atata timp! Nu as inteles multe clipe paralele dintre noi! Nu as fi acceptat nimicuri si rataciri de priviri si cuvinte!

 

 

  • Urmeaza-ma! si-l musca de ureche si-l zgaraie de umar intr-o miscare de inainte-inapoi in poala lui. Vreau sa ma tii in brate ca si cum nu ai mai tinut pe altcineva in brate inaintea mea, ca si cum nu mi-ai da drumul niciodata.

A privit-o cu ochii intunecati, umezi si deschise gura sa zica ceva, insa a inchis-o cu un sarut prelung.

  1. Hai sa nu mai vorbim, nu vrei? si-o ridica pe masa bucatariei.

Ii lua sfarcurile in gura si incepu sa isi desfaca cureaua pantalonilor cu nerabdare.

  • Te vreau! Te vreau, acum!
  • Mai e pana acolo! Eu te-am vrut de atunci … de atunci! De cand ai intrat in mintea! Si de atunci ma provoci numai sa te stiu in preajma mea. Nu stiu de ce…
  • Vino incoace! zise el catre ea luand-o in brate si ducand-o in dormitor.

O aseza usor pe marginea patului. O saruta peste pielea de catifea.

  • Aaaaah!! Da! ii spuse ea in timp ce el o studia cu atentie si seriozitate peste toata aria vizibila ochilor lui caprui.
  • Iubito…

 

 

 

Go to Top