220 capitolul 20

Noroc ca era sambata. aproape noroc.
Duminica dimineata eram acasa. mi-as fi dorit sa nu fi intrat pe usa aia.
ma astepta in bucatarie. culmea, era treaz.
– buna dimineata!
avea o voce ragusita. chiar mahmur asa, parea.
ma uitam la el. bause toata noaptea?
– mda. lasa vrajeala.
– ce vrajeala? am asteptat un semn de la tine. aveai telefonul acasa.
– si la ce iti trebuie tie semnal de la mine? sa iti dea fosta! nu de dragul ei mori?
– nu! nu mor dupa ea. cand muream dupa ea.. poveste lunga. nu ma intereseaza ce ai tu cu mine…
– da? ia lumineaza-ma…ce as putea sa am cu tine?
ma duc la dulap, sa iau ibricul. se ridica de pe scaun sa ma sarute. l-am respins.
– daca pui mana pe mine, ti-o rup. nu te pune cu mine. nu cand ti-as rupe gatul si te-as batea pana m-ar durea pe mine mana, exact cum ma doare sufletul. pricepe si nu te incapatana.
nu ma asculta.
m-am uitat in tavan. am simtit o mana care cauta umarul si o alta cauta un san. mi s-a facut parul maciuca de la nervi. parca se strangeau toti din cap in pumni.
l-am impins si am inceput sa tip din toti rarunchii:
– omule? tu pricepi ce vorbesc cu tine!? nu vreau sa ma atingi. nu vreau sa te mai vad! sa fiu indiferenta mi-e foarte greu asa ca trec la extrema cealalta. daca pana acum ma inchinam la tine ca la icoane ca te voiam, acum ma inchin sa pleci odata si sa te mai vad in viata ailalata, la judecata. atat!
am luat ibricul, l-am trantit pe aragaz si am dat drumul la aragaz.

– eu te iubesc! zise el mieunat aproape.
– tu ma enervezi. nu ma iubesti. tu o iubesi pe aia cu sprancenele ciopartite cu ciobul. paparuda. vrei sa ti-o fac din doua bucati de vorbe? sunt pasnica pana la un punct. acel punct critic e reprezentat de sentimentele mele. nu se joaca nici dracu’ cu ele. pricepi? nu permit nimanui sa se joace cu mine. indiferent ca zambesti acum la mine.
ma infuriam si mai rau.
– strangeti catrafusele si sterge-o. ti le arunc de la etaj. nu mi-e greu!
ma uitam cat de urat puteam.
nimic.
deci n-am pomenit. eu fierbeam si el radea. radea!?
– ma faci sa rad. adica ma vrei si ma respingi? cum vine asta?
– te vreau? nu mai vreau! nu mai vreau nimic.am fost la Rares.
s-a schimbat la fata. atat de brusc, ca parea o masca d-aia comica.
– i-am spus tot. cum vorbesti cu fosta, cum ii dai explicatii si bla bla. cum ma faci sa plang, cum ma ranesti si cum sunt a nspea spita. probabil… ai sunat in ordine alfabetica atunci. cum ma iei in rad. ca acum.
mi-a fiert cafeaua. o iau..o pun iarasi. imi placea fiarta si cu aroma puternica.
– Carolina, eu nu stiu ce te-a apucat. au fost niste mesaje, care… stai asa… nu te stramba atata si nu mai pufni din orice..ca nu esti tren in gara. iti jur ca nu am nicio treaba. nici cea mai mica treaba cu ea.
– da? si atunci… ce-s sticlele astea pe aici?
ridic capacul de la cosul de gunoi. vin si votca si… erau 4 bauturi diferite, cu sticlele goale.
si inca mergea?
– Carolina!! ma omori! esti geloasa si posesiva… esti ca mine! insa nu ai de ce! apropo, ce cautai la RARES?!! acum tipa el.
– Rares e un coleg de facultate. atat va ramane. si stie si el asta.
aproape.
– eu nu stiu … ce sa zic.
oricum, nu miroaseam a sex ca sa se indoiasca de cuvintele mele.
– ai dormit cu el?
– am dormit pe canapea.
– impreuna?
– da, impreuna. insa nu cum iti imaginezi tu!
si-a dat ochii peste cap.
– da’ cum ma rog ati dormit?
– m-a tinut in brate in timp ce am bocit toata seara si am vorbit despre tine.
eram cat se poate de calma, in timp ce-mi puneam cafeaua in cana.
– pune-mi si mie. ma doare capul.
– se zice “te rog!”! ii zambesc eu dupa atata timp.
– te rog, viitoarea mea nevasta geloasa si posesiva.
m-a plesnit rasul. era cat pe ce sa vars ibricul pe mine.
– panarama de om. da-i block fostei tale ca sa nu mai stii nimic de ea. cand ai deblocat-o ti-o iei direct peste ceafa, iar hainele zboara pe geam. asta ca sa ne intelegem. si stergi si numarul din telefon.
nu pot sa cred ca am zis asta cu voce tare, e ca si un pact facut pe vorbe si capitulam. atat? atata zbucium pentru un rahat?!! imi venea sa-mi dau una peste gura. singura.
m-am dus la frigider si mi-am pus lapte.
– ok. fac ce vrei tu! doar sa nu ma parasesti!
exista in psihologie teama de singuratate? vreun sindrom ceva?!
adica… cum l-a parasit aia…a venit aici, stiind ca nu-l parasesc pentru…ca probabil si-a dat seama ca tin la el?! si ca sunt altfel!? ca eu nu mai pricep! adica stie ca nu eu il voi parasi?!
– pune-mi si mie lapte! te rog! adauga repede cand m-am incruntat amuzata la el.
– ok. pentru o vreme dormi pe canapea. pentru o vreme. nu meriti sa ma vezi goala si nici imbracata. prea mult!
nici n-am terminat, ca acum venea hotarat sa ma sarute. nu stiu cum, nu l-am refuzat. l-am tras spre mine. imi venea sa il iau la palme si in acelasi timp… pf! femeie slaba mai sunt? sau… cum?
m-a sarutat cum n-o facuse vreodata pana atunci sau asa mi se parea mie…era ca un fel de nou …?
m-a tras spre el.il simteam erect. il simteam in mine parca. simteam apropierea prin haine. ca erau numai haine care ne desparteau dorinta.
am inchis ochii si i-am raspuns sarutului. mi-era dor de mine. sa ma gasesc in el. sau invers… nu mai stiu. ma durea capul.
ma simteam asa… nu stiu cum sa ma exprim asa, plastic… ei bine, ma simteam al dracului de bine! nha! toate grijile mele s-au risipit cand m-a sarutat. mai bine, cand a sarit sa ma urce pe masa. bine ca pusesem canile pe blat. ma explora curios si ametit de parfumul pielii, nu mai stia ce sa mai faca… eu radeam din tot corpul parca.

– te simti bine? ma gadili!! termina!
eram sensibila la genunchi si glezna. si dadeam din picioare.
– dar aici!?
stia ca acolo eram slaba de inger.
– acolo… e greu de explicat.
de ce? de ce si cum putea sa stie ca aveam nevoie de el asa…adica…asa? asa in prima faza..ca sa ne intelegem!
Sfinte!
ma uitam la el. era asa, furios si iute. si invers. parca era titlul ala de film.
am inchis ochii. era un rollercoaster. nici nu aveam timp sa imi opresc respiratia nitel, sa ma odihnesc.
– ce ai omule?!
– aveam nevoie de tine! zise el cu gura pe ombilic.
era singurul care era in zona aia. nu ma sarutase nimeni pe ombilic.
ma gadila si ma excita in acelasi timp. nu stiu cum sa ma manifest. imi venea sa rad isteric. asta am si inceput. nu m-am putut abtine.
– ce e? se opri el din coborat.
– ma gadili. deci.. nimeni nu s-a atins de ombilic. sigurul nu asa. nici macar eu nu ma ating prea mult pe acolo.
– mie imi place. e sexual. are o scobitura erotica. o mica gaurica prin care poti respira.
ok… ce respiri?!!?
m-am stapanit sa mai rad. tot cobora si urca…si pipaia tot ce vedea si strangea si musca si lingea..
era un uragan de senzatii. cand erotic, cand sa rad, cand ma excita, cand imi trecea… cand ma ridica, cand ma cobora…
– ok… ce urmeaza? intreb eu uitandu-ma in jos la el.
– poftim? intreba el rosu la fata.
– ce vrei sa se intample?
– hai sa ne bem cafeaua.
se ridica in picioare – statuse in genunchi- si imi aduse cafeaua. lua o gura si ma saruta pe sani.
era o senzatie de fierbinte, de lichid fierbinte si … Doamne!
– asteapta putin!
ma innebunea de-a binelea.
se duse la frigider si scoase niste cuburi de gheata, le puse in alta ceasca si veni langa mine.
mi-am incruntat privirea uitandu-ma cand la ceasca de cafea, cand la el, apoi la gheata. pana si orice tampit s-ar fi prins ce voia sa faca, nu?
si il vad cum, in acelasi timp, pe un san plimba un cub de gheata, iar pe celalalt il scalda in cafea si bea cafeaua exact de pe sfarcul excitat.
m-au trecut toate apele. de excitatie. deci eu cocotata si innebunita in toate felurile cu cafea si gheata. si el, care devenea maestru in preludiu.
am tras aer adanc in piept si mi-am infipt pana in parul lui.
– mai ma exciti mult?
– imediat. mai e putin.
serios? adica eu nu stiu ca am depasit granitele de … 4 minute..si ca mi-e greu sa mai stau pe masa? ca sunt topita de-a binelea?
– auzi? asa ii faceai si fostei tale?!
nu pot sa cred ca am comis-o.
– nu! nu! nu mi-au venit ideile astea cu ea. ei ii placea dur. si era cam… naspa. adica… nu era senzual nimic. sex si cam atat.
ok… acum putea sa faca muuult si bine, ca mi-a trecut.. oh… oh… uuu!!
– e bine?!
– da…e …e…
nici nu puteam vorbi, il tot trageam usor de par si il smuceam…imi venea sa il absorb… sa ma fac o gaura. cu totul.
gheata aia facea toti banii. imi ridica tooate firele posibile de par. si da, chiar si genunchii nu mai functionau. erau peste tot dare de fluide, ba’ urme de cafea, ba’ gheata topita si eu, in motul lor, cu un ranjet atat de mare, de parca … tocmai mi-o trasesem cu … Jason Statham. si nici macar nu era el.
am clipit des de uimire si multumire, am mai tras un ranjet special pentru Dragos aka Spiderman si m-am dat jos de pe masa.
– deci n-ai mai facut asta pana acum?! intreb eu subit.
– nu. chiar nu! se apropie de mine si ma trase spre el. el era excitat la maxim. era imbracat, iar eu despuiata si plina de cafea si gheata. si un ranjet care ma imbraca intr-o lumina aparte. simteam eu asta.
– esti atat de frumoasa, Carolina! esti… chiar speciala!
era brusc serios.
isi inchise ochii si ma saruta. ma mangaia pe par si apoi ma salta pe usa frigiderului sa ma sarute mai bine.
– te doresc! chiar te doresc! cu toata carnea mea!
m-am uitat la el. citise eminescu cand am lipsit?! ceva Macedonski? Blaga!? nu-mi spune.. Iona?! cand era in burta pestelui?!?
ma saruta de parca si-ar fi cerut scuze pentru toate lacrimile mele sarate din ultimele zile.
ma apuca rasul iarasi, dar trebuia sa ma tina mai mult pe sus. nu stiam ca are atata putere.
se impingea in mine, ma saruta, ma tinea de mana, ma lasa fara aer.
– ai patit ceva la cap?
– da. mi-am dat seama aseara ca sunt cel mai prost om. cand langa mine e cineva ca tine si eu … nu am nicio scuza. mi-as fi meritat toate palmele…
l-am muscat de umar. si de gat. si de ureche. ca pisoii cand te musca de nas.
– spune-mi ce trebuie sa fac sa nu mai plangi…sa nu te simti singura cu mine!?
ma privea direct.
ok… era serioasa treaba.
i-am inchis gura cu un sarut. de … 3 minute, dupa mine.
– eu zic sa o luam usurel. fara presiune, fara prejudecati… asa…cum mergi la plimbare. ma iei de mana si impreuna o sa ajungem noi undeva. la un lac sau la iesire din parc.
nu stiu cum de-mi veneau replicile astea, dar.. le scoteam fara sa ma gandesc.
– ok… sunt de acord. sa ne plimbam, fara griji si fara… vorbe in plus.
si intra in parc. de mana cu mine. :)

Comment are closed.