Synopsis

În filmul Planeta Maimuțelor: Războiul, al treilea capitol din cea mai recunoscută și apreciată franciză, Cesar și armata sa de maimuțe sunt forțate să intre într-un conflict mortal cu o armată de oameni condusă de un colonel nemilos. După ce maimuțele suferă pierderi inimaginabile, Cesar se luptă cu instinctul său întunecat și începe propria misiune de răzbunare. Cum această aventură îi aduce față în față, Cesar și colonelul luptă unul împotriva celuilalt determinând soarta ambelor specii și viitorul planetei.

În urmă cu cincisprezece ani, un experiment ştiinţific eşuat a dat naştere unei
specii de maimuţe inteligente… şi unui virus care a fost pe punctul de a distruge rasa umană. Boala/răceala/virusul Simian, după cum este cunoscut/ă a adus umanitatea în pragul dispariţiei. Supravieţuitorii, printre puţinii oameni imuni la acest virus îi invidiau pe cei lăsaţi fără suflare… în timp ce maimuţele se bucurau de siguranţa şi prosperitatea pădurilor nordice din San Francisco…

Odată cu apariţia civilizaţiei lor înfloritoare, maimuţele au prosperat în absenţa prezenţei omeneşti… până când au fost descoperite de un mic grup de supravieţuitori disperaţi, străduindu-se să pună bazele unei noi colonii umane. Coloniştii şi maimuţele se străduiau să coexiste. Însă pacea şi înţelegerea au fost spulberate de Koba, o primată care nu şi-a putut stăpâni setea răzbunării faţă de cei care l-au capturat în trecut. Caesar, liderul maimuţelor a încercat să restabilească pacea. Însă nu a existat cale de întoarcere de la lupta brutală care deja începuse.

Coloniştii au început să trimită apeluri disperate după ajutor, neştiind dacă îi poate auzi cineva. Însă semnalul a fost recepţionat la 800 de mile depărtare de către Baza Comună Lewis – McChord, unde sute de soldaţi şi-au găsit refugiul după apocalipsa produsă de virus. Aceşti bărbaţi şi aceste femei reprezentau ceea ce rămăsese din Serviciile Militare Armate ale Statelor Unite ale Americii.  Răspunzând apelului, o divizie de luptă bine definită, condusă de un colonel decorat al Forţelor Speciale a fost trimisă pentru a se alătura luptei. Caesar împreună cu restul maimuţelor s-au retras în pădure, însă lupta dusă de către oameni a continuat, fiind determinaţi să nimicească odată pentru totdeauna rasa maimuţelor. Vreme de doi ani, soldaţii l-au căutat pe Caesar, însă fără vreun rezultat, zvonindu-se că îşi conduce în continuare primatele dintr-o bază ascunsă în pădure. Războiul continuă.

 

Recenzie Simionescu Simona

A treia parte din SF-ul creat sub denumirea  La Planète des Singes de Pierre Boulle ne aduce in fata ochilor cele mai mari razboaie – de la cele interne la cele externe. Mai precis, maimuta supra-inteligenta Caesar care isi pierde familia (fiind ucisa) de catre un soldat/comandant (pana la urma) american (oare de ce?? :)) ) duce cele mai aprige lupte interne. Pendularea dintre razbunare si a-si salva specia, singularitatea amestecata pana la urma cu altruism, fac din aceasta maimuta un…om. E aproape om. Doar ca are blana pe el si degetele opozabile.

Personajele si cartea au prins contur in filme prin 1968, apoi si-au reamintit americanii “bah, dar ce mai facem cu Planeta Maimutelor?” si tot asa. Prin 2001 Tim Burton era regizorul filmului Planetei Maimutelor, ca apoi Invazia (2011) sa fie in regia lui Rupert Wyatt. Varianta din 2017 a Razboiului este regizata de Matt Reeves, care reuseste unele chestii pe care le voi preciza mai incolo.

Franciza este formata din 7 filme (deci… mai sunt cateva de facut!) si seriale.

Pe mine m-a disperat actiunea lent inchegata – adica o ora iti cam smulgi niste par de pe cap sau picioare, in caz ca ai (norocul meu, am avut ce) – si … apoi lentoarea in sine. Totul e … grrr!

Maurice, babuinul  sau maimuta gelada (cred ca asa ii zice maimutei roscate si blanila-prepeleac lung) este simpatic foc – o salveaza si vorbeste cu Caesar (nu o pot lasa aici) pe o fetita infectata (aka Amiah Miller) cu Gripa Primata  si …nah, tot filmul are un caracter nobil, bun si il tempereaza pe Caesar-inima-inflacarata.

Personajul negativ – Colonelul (interpretat de Woody Harrelson)- este bine interpretat, nu are mila – nici macar fata de fiul sau infectat cu aceeasi molima – si pe care l-a impuscat ca sa nu se infecteze.

Nu cred ca avea o teama neaparat de maimute, cat dorea sa controleze fenomenul – boala, comportamentul primatelor, sa se lupte si sa castige teritorii, sa fie el “capetenia”.

Printre simptomele Gripei Primate se aflau pierderea tuturor abilitatilor care fac oamenii superiori animalelor – vorbitul, ganditul (desi asta cu ganditul in ultimele decenii nu pare sa functioneze)…

Aspecte bune ale filmului:

  • intriga si evolutia personajelor – dezvoltarea lor pe verticala, ca o escalada
  • prietenia – maimutelor, devotamentul lor pentru Caesar (pana la moarte)
  • integritatea lui Caesar
  • fetita salvata (Nova denumita de Maurice)
  • binele invinge raul – pana… ma rog. va las sa vedeti filmul ..
  • depaseste ura si razbunarea – Caesar. ADICA II E SUPERIOR LUI KOBA, maimuta care s-a revoltat si a dus o batalie sangeroasa contra oamenilor. Lupta pe care Caesar incerca sa o evite, insa atacul Colonelului miseleste, noaptea (Ca hotii :)) ) …i-a schimbat busola.

Aspecte nu stiu..nici la rele … faza aia cu actiunea foarte maine -spre poimarti – desfasurata, multe momente care puteau fi chiar … evitate. zic si eu. Pentru mine ca sa ma tii 2 ore si 30 minute pe scaun e deja moartea pasiunii – la un film ma refer.

Nici la teatru nu am suportat piesele care depaseau durata asta de o ora jumatate.

Mi se pare ca prelungesti ceva ce poate fi si putin sarit – imi imaginez daca era cartea de 1000 de pagini cam in cate 2 parti facea nea Matt de cate 4 ore. :)) gasea el niste detalii. Apropo, ma intreb cum ar fi regizat Calinescu ditai Enigma Otiliei in vremurile astea. 😛

 

Filmul Planeta Maimuțelor: Războiul e de astazi in cinematografele romanesti!

Daca aveti rabdare si nu aveti nimic impotriva … duceti-va. Pe mine m-a cam… facut si sa bocesc … nha. emotiile.