MYSTIC Surrealism

Continuu cu un nou capitolas si anume Suprarealismul Mistic sau Tainic.

Aici am gasit doi pictori, pe Jose Roosevelt si, respectiv, Remedios Varo. Primul este nascut in Brazilia, iar Varo a fost UN ARTIST din Spania.

Lumea lui Jose Roosevelt este una plina de intelesuri ascunse – pe langa trupurile feminine destul de detaliate as zice eu – regasim pere, mere, copaci (uscati pe alocuri), carti, masti, zane, tablou in tablou. Orizontul lui Jose este clar, nu este intunecat – nu simti o apasare anume atunci cand te uiti la tablourile lui.

Pe langa pasiunea lui pentru Dali – care se regaseste prin munca – sunt si anumite elemente a la Magritte – anumite panze care acopera trupul, prin care se intrezareste perechea de sani sau o alta care priveste tabloul din spate (ca si cum s-ar uita pictorul sau oricine la femeia care canta la o para (contrabas).

DACA ma intrebati pe mine ce vad cand ma uit la o para as zice ca privesc senzualitatea la maximum! din care abia astepti sa te infrupti, sa iti infigi …dintii! (Sa nu zic altceva!). De asemenea, cand mai vad o para mi se pare ca renunt la mar – adica e un fel de alegere unilaterala, ca un fel de rapire a placerii. In plus, sanii in forma de para sunt cei mai materni, sunt plini de lapte si la/sub care te simti in siguranta, nu?

In cazul artei lui Varo intalnim masti, instrumente ciudate de cantat, e o lume ezoterica, tainica alaturi de stiinte, arhetipurile psihanalitice, Pamantul si originea sa, spatiul si infinitatea sa, precum si tot ceea ce ne leaga cu el. Cu toate acestea, ruperea elementelor tablourilor sale depaseste o analiza estetica. De asemenea, sa nu uitam ca o parte din opera sa apartine unui curent bazat pe experimentarea artistica – suprarealismul – dar altul este setul de vise lucide, experiențele sale fantastice si abilitatea sa incontestabila de a transforma obisnuitul in nedumerire -elemente de expresionism.

 

Pe coloana dreapta, mijloc aveti o femeie care coboara scarile si iese dintr-un „templu” -sa-i zicem asa.

Mergand pe scari cu capison si mainile una in alta, „ea” fuge de tot ceea ce se stabileste, departe de acele conventii care te impiedica sa iti eliberezi gandul si simtirea. Pe masura ce face un pas, privirea ei se indreapta spre hartiile care scapa printr-o usa pe jumatate deschisa, care insa nu sugereaza nimic. Cu toate acestea, numai Remedios si acele idei sub forma de cuvinte pe hartie sunt singurele lucruri care îndraznesc sa paraseasca locul – sa treaca limitele si sa caute inspiratia (care lipseste in cladirea aceea). Pe acestea sunt privirile celor care parasesc zidurile reci -nu este necesar ca pictorul sa le detalieze ca sa-ti dai seama ca ceilalti raman imobili, lasi sau incurcati in propria „nestiinta”. Poate vreo privire este mandra sau geloasa fata de calitatea acestui calator curajos care pleaca.

Pozitia personajului principal este oarecum eterica – misterul isi face aparitia înfasurata într-o mantie, sub o masca nerabdatoare sa fie dezvaluita. Culorile din opera lui Remedios ne dau indicii despre arta sa – rosiaticul si sepia sugereaza in acest caz ca e o seara, o zi care aproape se termina. putem presupune ca se pregateste sa se inchida un ciclu si sa inceapă un altul.

De ce imi place miscarea suprarealista?

Pentru ca exponentii ei au fost intotdeauna identificati cu aceasta sarcina de a gasi noul si neexploratul in totul – atat in ​​ceea ce i-a inspirat, cat si in ceea ce au creat.

Identitatea apare oarecum ambigua sau difuza – pare ca e barbat insa in acelasi timp pare o papusa/marioneta purtata de mainile unui papusar de dupa ziduri (randul de jos, stanga).

Suita de femei (acelasi rand de jos, mijloc) este una diferentiala si diferentiata, pe statut social (haine), varsta, culorile parca iti dau impresia ca unele sunt mature si altele nu, intelepciunea fiind o taina – sau nu? poate sa fie orice alta valoare.

In spatele majordomului apare o umbra – poate gandurile adevarate ale acestuia fata de acelea pe care le rosteste?

Chiar daca cei doi artisti par diferiti – ca unul pare mai „clar”, pe cand celalalt e mai „creepy” (aparent), TOTUSI Taina e cuvantul lor comun.

Suprarealismul Mistic ascuns in simboluri care mai de care mai „altfel” la care nu te astepti este unul aparte. De la pere, mere la simbolul culorilor, gesturilor, hainelor, cartilor sau stiintei toate iti alcatuiesc o Taina. Pe care sa o deschizi, citesti, gusti, auzi…

 

 

  1. No comments yet.

  1. No trackbacks yet.

You must be logged in to post a comment.