Blue Henrietta

Abstractionistii folosesc forme si culori pentru a DISTORSIONA realitatea. Expresionistii folosesc emotia pentru a IMPRESIONA pe cei care privesc realitatea. Iubitorii artei populare folosesc texturi si modele pentru a DECORA realitatea. Contemporanii preiau o tema cunoscuta si MODERNIZEAZA viziunea cu ceva inedit. Artistii naivi folosesc inocenta copilariei pentru a LUMINA realitatea. TU CE FACI SA LE CUPRINZI PE TOATE?

lobul primitiv 13

Laura ajunse acasa.

Isi arunca geanta pe pat si se baga la dush.

isi puse muzica la laptop si asculta in cada. Inchise ochii. Se lungi toata.

Se gandea.

C atunci cand il cunoscuse jurase ca nu divorteaza, bla bla. A facut-o si s-a insurat cu alta, o blonda care dadea bine cu el, dar … nu il simtea implinit pe intregul cu ea.

Si asa s-a dovedit, intr-un final.

Aveau o chimie egoista intre ei. Adica daca ea ii zicea “vaai, am eu o idee creata…nu am facut-o peLuna” … pac, era in stare sa se duca la NASA si sa ajunga cu ea pe Luna. Genul ala. De nebun cu bani. Era doar nebuna si fara bani.

Da…ii placea C. Intr-un sens pe care nu voia sa il admita: sex-senzatii-adrenalina -nebunie-spontan.

Toate intr-un cuvant.

Stia ca in alte parti nu obtinea asa ceva.

Zambea.

-cine naiba ma ia in serios pe mine?

Si pana la urma ce vreau eu de la barbatii astia?? Pana acum pare ca nimic, am intrat in viata lor si am iesit, tot cam la fel. Eu poate mai sifonata ca ei. In schimb, doar de cateva ori am fost o varianta mai buna a mea, sa vreau sa fac ceva cu viata mea..in rest? Pierdere de energie, de neuroni, griji, bani,de timp… unii poate nici nu stiu ce culoare imi place -chiar asa…ia sa ii sun. Doar intrebarea asta si inchid. Fara amintiri, fara “iti aduci aminte…”.

Lua telefonul mobil si apasa. Avea numerele in cap.

-Buuunaaa… (ton fals, isi drese vocea). Buna, voiam sa te intreb ceva.

-zi, principessa.

-Ce culoare imi place??

-mov. Asa stiu.

-ok.

Inchise. Mda, cand era cu el chiar ii placea mov. Dar nu asta era culoarea.

Forma alt numar.

-salut! Am o intrebare sa iti pun.

-Zi, pui!

-ce culoare imi place?

-galben!

-mersi!

Inchise.

Abstraaact!! Gaaalbeen???

Forma al treilea numar.

Bla bla introducerea.

-albastru!

Bingo isi zise, se apropie.

-turcoaise.

-biiine, pe care te bazezi??

-ambele.

Oook… ne apropiem.

De la al patrulea afla de verde.

Nu e chiar rea culoarea, dar nu chiar.

Al cincilea ii zicea de albastru.

Si a sasea oara era albastru.

Mda, e clar. Eu sa stiu toate rahaturile voastre si voi … ga-ve-mo-tur-albastru.

Si nu,nu e ceea ce credeti. Aqvamarin in mama ei de culoare. Nu e nici asa si nici asa. E cum sunt eu. Nehotarata si apriga si … calmata doar de apa. D-asta stau 100 de ori la dush.

E … o prostie sa crezi ca cineva te cunoaste. Ca iti ia clatite pana ajunge acasa si iti face masaj, vaai…

Dar daca nu stie nici cat porti la pantofi si ce culoare iti place…ce naiba sa ceri??

Arunca telefonul plictisita si isi tinea mainile pe marginea cazii.

-n-as refuza totusi un masaj. Vaai…cat as vrea la umeri..si coloana..si mai jos..si picioarele..si capul…

Suna telefonul inapoi.

-cacat. Trebuie sa ies asa din cada.

Iesi. N-avea de ales.se sterse in graba pe maini si raspunse.

-Doar atat aveai sa ma intrebi?

Se uita la numar.

-Pai da. Ce? Era altceva??

-ma gandeam sa trec pe la tine. In jumatate de ora.

-dar ce onoare. Te-ai ratacit?

-nu. Voiam sa iti aduc ceva.

-o coroana de flori?

-Esti morbida. Nu. Ceva frumos.

-Ultima oara ceva frumos a fost ceva de nici n-am putut sa port si nici n-am putut da mai departe. Sper sa fie comestibil.

-o sa iau si ceva de mancat, ca tot ai pomenit.

Mda..puteam sa tac??

-ne vedem. In 30 de minute.

Inchise.

Scoase apa din cada, isi usca parul, luase o rochie pe ea, isi puse cercei lungi (sa accentueze linia gatului) si astepta. Se mai uita la numar. Nu ii venea sa creada. Aerisi camerele.

Dadu si cu mopul.

Iar se spala pe fata.

Se parfuma.

Tocmai cand sa isi piarda rabdarea (limitata), auzi sunetul interfonului.

Ii auzi vocea. Sa lesine de emotie. Nici nu zise ceva si apasa. In alte 30 secunde aparuse si el in usa.

-Buna, frumoaso! Desteapta si ce vrei si nu vrei..

Avea un zambet in ochi.

Ramase fara grai.

Ii trebuiau palme.

-Da…aha…m. da. Asa…e. cum zici tu!

-pentru tine!

Si o pupa pe obraz.

Ataat…ataat??? Pe obraz??? Daaamn it man!

Inchise el usa ca ea ramase blocata in idee.

-Laura? Esti bine??

Nu,prea!

Ii batea inima prea tare ca sa inteleaga ce e cu ea. Era atat de coplesita de emotii, ca si sangele se aduna tot in obraji.

-da. Cred ca trebuie sa imi vina. Scuza-ma.

Se duse glont la toaleta. Simtise ea prima picatura, dar chiar …cand se uita la el??

-Ce dracu’?? ce e cu mine??

Deschise usa.

-vin imediat. Pune-ti ceva sa bei.

-frigiderul e scos din priza. Nu stiu cam ce sa beau..atatea oferte ai aici…

-Aaah..daaa.. am fost putin plecata (cu pluta sau cu sorcova?) Si … am uitat..acum o ora am aterizat (in cap)…

-ce ai vizitat?? Intreba el in spatiul dintre usa si capul ei.

-aaah…aaa…aa pai…chestii vechi… vechi rau..

(De tot)

-cat de vechi? Se amuza el de incurcatura ei si incercarea patetica de a se scuza.

-Pff.. cu praf pe ele? Nu stiu cum sa iti zic adevarul…

-incearca-ma.

-am fost doua luni la spitalu’ noua. Bine? Zise ea suparata si din ce in ce mai rosie in obraji.

El se incrunta.

-Oook. Si acum esti bine?

-Da. m-am incaierat pe strada si omul e in coma. Dar nu din vina mea. Era beat si s-a dezechilibrat…si nha…

-Ai bilet de externare? Pleca el de langa usa baii.

-nu. Nu am.

-e ca si cum n-ai fost.

Era incruntat inca.

-ma duc sa iau o bautura.

Si iesi.

Ramase cu mainile in poala. Mica. Se simtea prost. I se parea ca nu se va intoarce, ca nu o place, ca nu o intelege. Ii venea sa plece departe.

Isi facu toaleta.

Iesi. Se schimba (oricum nu va veni, nu?!) si se aseza la televizor.

Venise inapoi. Cu o punga plina de mancare si bautura.

-sa ai ce sa mananci. Si sa bei.

I le puse in frigider. In ordine.

Se spala pe maini la bucatarie si veni langa ea cu doua pahare de licoare maronie.

-iti multumesc ca mi-ai zis adevarul. Erai incurcata cu vechiturile alea.

Ciocnira.

-eu iti multumesc ca te-ai intors. Am crezut ca …

-iesitul e un pretext?? Nu. Vezi ca am luat si absorbante. Le ai in baie.

O saruta pe frunte si apoi pe buze.

-Wow! Reusi sa zica intr-un final si Laura.

Se topea pe picioare si inauntrul ei cand simtea langa ea. Nu putea sa se planga de ceva.

-tu ce ai mai facut?

-nimic. Am muncit si cam atat.

-oo.. h!

-te simti bine?

-de ce ai zis ca imi place albastrul? Stiai culoarea mea?

-eu asa stiu. Nu iti place albastrul?

-oarecum. Aqvamarinul.

-Ah! E bine de stiut! E foarte important. Sa iti dau ceea ce aveam de dat.

Vazu ceva impachetat.

-E de purtat??

-Nu stiu, deschide!

Lua pachetul.

-ah!ha!

O cutie in care erau o pereche de cercei albastri, cu un colier si bratara.

Laura facu ochii mari si se intoarse catre el.

-am facut ceva anume pentru ei? Sau am ceva de facut si eu nu stiu?

-nu. Ai asteptat. Cine stie sa astepte…

-nu ma lua cu Dostoievski la ora asta. Mie imi trebuie masaj nu ratiuni.

Nu mai trebuia sa zica de doua ori. Mainile lui erau in jurul umerilor si gatului.

-Cat de tensionata esti! Si ce de muschi ai! N-as fi zis.. cat de capoasa esti…

Palmele lui calde o faceau sa inchida ochii si sa se relaxeze.

-mmmmm…mmmai jossss.

Mainile lui coborau pe sira spinarii. O auzi si simti cum se foieste.

-maaaai joooosss…te roog.

La sale o vedea relaxata complet.

-sa iti dea Dumnezeu sanatate, noroc la bani si femei…si..

-taaci. Nu am nevoie. Am dat de tine.

-eu? Eu sunt oribila. Egoista…

-inceteaza. Nu esti egoista. Esti Laura. Si esti o femeie foarte desteapta, la care ma gandesc zilnic.

-gen…zilnic? Se intoarse ea cu capul.

-da..in fiecare zi daca zilnic nu e bine.

-nu asta am vrut sa zic. Adica “pe bune?”??

-Da.

Il simti cu buzele pe piele. Apoi cum o intoarce spre el.

-Da. Eu ma gandesc la tine. Si eu ma gandesc foarte serios… la tine!

O saruta pe umeri, pe gat.

-la mine?? Ce vezi la mine si eu nu vad?

-vrei sa iti descriu sau sa simt?

-macar primele 3 cuvinte, sa nu mor proasta.

-nu ai cum sa mori proasta! Primele trei? Desteapta, frumoasa, amuzanta, al naibii de sensibila si senzuala, vorbesti direct despre orice, nu ma pot certa cu tine…

-sunt mai mult de 3…continua.

-ajunge. Si mai vad un om altfel. Cu totul altfel. Unii se vor altfel, dar n -au farmec. Au poate frumusete, dar nu au consistenta pe care sa puna la egalitate cu frumusetea. Or tu…

-dar nu am 1.80

-cine a zis ca vreau eu 1.80??

-si nu sunt subtirica in talie…

-astea?? (Atinse soldurile cu blandete) imi plac la nebunie. Esti tu. Daca nu le aveai nu mai erai tu. Era altcineva. Soldurile rotunde inseamna ceva…

-fertilitate, senzualitate, maternitate..

-Exact. Si feminitate. Sa nu uitam.

-sa nu uitam! Vezi ca sex nu.

-stiu. Dar pot sa te sarut si sa te tin in brate.

Mai lua o gura de bautura.

-doar metaxa avea. Sper sa fie ..

-Stai calm. Poti sa iei si paharul meu. Eu nu pot bea. Nu ma simt prea in apele mele. Ma copleseste prezenta ta. Adica parca imi uit toate chestiile undeva si tot ce pot sa zic “aaah…,aaai…,apai…”.

-am constatat, de ce?

-ma vad mereu sub tine. Si mereu imi rasar franturi si .. nha…

O tinea de mana.

-Shhh…calmeaza-te! Respira usor. Scoate afara aerul. Indreapta umerii si respira lent.

Se conforma.

-acum inchide ochii.

Facu intocmai.

Ii simtea mainile cum coboara pe burta ei. Apoi ii simti capul pe burta. Isi lipi obrazul. O privea.

-spune-mi…de ce ti-e frica?

-De singuratate, de paianjeni si de moarte. Deocamdata.

-Sunt aici. Sa te apar de toate.

Isi alipi mainile de talia ei.

-Inchide televizorul. Te rog.

Facu intocmai. Era o lumina difuza din baie.

Il simti cum o dezbraca usor.

-ah..nu cred ca…e…tocmai…

Il simti bland in ea.

-…biiine.

Il lua in brate si intra in ritmul lui.

 

posted by blue henrietta in scriitura mea and have No Comments

Place your comment

You must be logged in to post a comment.