se trezi cu o durere de cap. se uita prin pat dupa ea. lipsa.

nu iarasi!

se ridica si se ducea spre bucatarie cand auzi niste sunete. o auzea pe ea vorbind cu … cine??

ce naiba??

statea in prag si se uita la ea.

era in mijlocul bucatariei si vorbea cu 11 animale. de la sobolan pana la bivol, porc sau cocos.

-Iepure, zi-mi… ce si cum…

-E sensibil, bland, generos, uneori superficial si aventuros…

se uita si se scarpina in cap.

-bivol, cocos si capra puneti rufele pe culme, va rog. nu imi simt mainile. simt ca le pierd ..

nu se auzea nimic inapoi…parea ca vorbea singura. insa animalele executau.

-caine, vezi daca se apropie cineva de noi…

un pitbull alb trecu pe langa el si se albi pe loc. era acelasi caine care-l muscase. nu-l mai simtea? ciudat!

-nimeni? e bine! sobolan, du-te afara si adu-mi niste ceapa si cartofi. mi-e lene sa ma misc.

imediat sobolanul cara dupa el legatura de ceapa si impingea cartofi.

el se scarpina la ochi. i se parea ca viseaza.

-capra? tigru? oaie? va rog, aduce-ti-mi vopseaua. vreau sa vopsesc pe aici. pare lipsit de viata.

si o vazu cum isi dilata narile. o privi in ochi. erau calzi.

se calma. privea mai bine din partea dreapta.

toate animalele faceau ce voia ea.

stai putin…dar ce e ea de toti o asculta asa? de parca …sunt sclavii ei??? 

o vazu apoi cum se transforma intr-un dragon mare si negru si care ocupa toata bucataria.

inghiti vopseaua si acum o privea cum acoperea totul intr-un verde praz pe doi pereti si apoi schimba cu alb pe alti doi pereti.

-iepure, strange ce e in plus fata de mine. ca poate am dat prea mult.

iepurele stergea dupa ea.

-am uitat. si soarecele ajuta. el ajunge in locurile unde coada nu e buna.

ranji.

se intoarsera bivolul si celelalte de la pusul hainelor la uscat.

-exact la tanc. stai sa aprind focul si sa pun si mancarea la facut.

arunca doua bile de foc in aragaz si arunca mielul – parea miel la cum era in forma- cu verdeata.

-cine sta dupa el?

era la loc o fata normala. cat de firesc suna…

celelalte animale ramasera pe loc.

-ma duc pana sus. sa vad ce face.

facu’ ochii mari si trebuia sa alerge intr-un timp record si sa se bage in pat in timp..

ma duc la baie! isi zice. ma simt ca gaina aia care nu vrea nici sa para intr-un fel si nici in alt fel. 

in doi pasi era la toaleta.

nu pot sa cred. cate poate face fiinta asta? 

iesi. o gasi in usa.

-cat ai vazut?

-mult?

-cat de mult?

-multisor?

-si…ce zici?

-nu e rau. deloc! faci miel bun!

-ma crezi nebuna, nu?

-nu!

-atunci…vrajitoare?

-nuuu!!

-atunci…ce?

-cred ca esti speciala.

-scuteste-ma cu speciala asta. de fiecare data cand o zici, simt ca parca ai zice ca n-am o mana sau un picior. cel putin.

-nu te scutesc.

o lua de brat.

se uita la ea. era la fel cum o stia.

-nu trebuie sa ma feresc de tine. da, te-am vazut asa cum esti. si inca sunt aici.

-ai plecat din usa crezand ca nu ma prind ca trasesesi cu ochiul…ti-e frica de mine.

-nu!

-oooh, ba da!! si daca ma uit mai bine, mai ca te-ai face aer doar sa nu fie tensiunea asta intre noi.

-nu e adevarat! exagerezi. te vreau! imi placi! tu! asa. nebuna, ne-nebuna. rea si buna.

– vin in 10 minute!