despre cinci pictori diferiti uniti prin arta

Salutare!

Astazi o sa va scriu si descriu cinci tipuri de artisti – cu stiluri diferite, cu tematici diferite, dar care au fost artisti frumosi la vremea lor si chiar si acum …

  • Mai intai, Szalay Lajos, vernisajul purtand numele de „Reforma Protestanta 500 – Biblia lui Szalay Lajos” – asta dupa tematica preferata -credinta/Biblia. 

Despre artistul Szalay Lajos (1909–1995), ale carui opere in tus si graficae sunt inspirate din Vechiul si Noul Testament, Pablo Picasso ar fi spus: „Daca posteritatea isi va aminti de numele a doi graficieni din secolul al XX-lea, cel de al doilea va fi al meu, daca doar de unul, acela va fi Szalay Lajos”.

Si nu e departe de adevar. Nenumaratele graficae sunt minunate – de la credinta, lupta interioara, trairea si fatetele fiintei, tipologii de lupta (intre om si ingeri, intre suflet si constiinta) sunt bine conturate astfel incat sa iti ramana in minte.

Un tablou mi-a atras atentia si privirile si anume „Pomul oprit” sau „Adam si Eva”:

de pe net

de pe net

Dupa cum vedeti, e o acuarela, vioaie, laica si in acelasi timp serioasa. Stim cum a fost cu Pacatul -Eva ademenita de sarpe sa manance din Pomul Oprit un mar… Adam se ia dupa ea (discernamant zero) – insa Lajos se joaca foarte bine cu tema si … intr-o maniera usor primitiva sau naiva, aceasta este bine reprezentata. Iti atrage corpul sa te uiti mai mult.

Da, mai e si „Lupta lui Iacob cu ingerul”(nu pot sa o postez ca are dimensiuni mari pentru blog…), insa cea pe care o vedeti… eu zic ca merita.

A, graficele sunt cu tus si chiar daca la un moment dat se intrepatrund multe figuri intr-una, iti dai seama de restul corpului -de actiune sau ce se intampla.

Acest vernisaj mai poate fi vazut pana la data de 3 Septembrie 2017.

  • Al doilea artist, DÓCZY BERDE AMÁL are o SELECTIE DIN OPERA. M-am miscat mai repede printre tablourile ei (pentru ca e o ea, o pictorita). De ce?

Arta ei a fost marcata de pictura en plein air baimareana, plus de traditia scenelor de gen specifice artei müncheneze. Se regasesc peisaje montane, portretele intime si majoritatea realizate in cercul familial, dar si compozitii etnografice – aici vezi putin fovismul si stilul documentarist in fata temei alese.

In 1922, cronicarul expozitiei de la acea vreme o numeste pe DÓCZY BERDE AMÁL ca facand „pictura cromaticii inflacarate”.

  • Calatorie in arta lui  Gy. Szabó Béla” a fost al treilea vernisaj.

Béla m-a atras prin spatialitatea dintre „obiecte” sau „subiecte” – nu erau inghesuite neaparat, erau lasate sa aiba povestea lor.

Majoritatea lucrarilor vazute sunt gravuri in lemn, unele diverse obiecte sau unelte de lucru ale artistului (penita, pensula subtire, un fel de trafalete negru, de cauciuc…), dar si multe xilogravuri. Expozitia pune accent pe hoinareala dintre real si ireal, spaime si temeri, peisaje si autoportrete (cred ca facea selfie la alt nivel) –autoportretele sunt executate in diverse tehnici (De la ulei pe panza, pana la tus si carbune).

Acest vernisaj mai poate fi vazut pana la data de 3 Septembrie 2017.

 

  • Al patrulea artist, Antal Imre mi-a atras mintea prin culori. Nuantele de albastru inchis, verde inchis si deschis, multidinea de rosu. Sincer, mi-ar fi placut sa pot sa am o casa imensa pentru a-l pune pe cate un perete … Eu sunt genul acela de om care, in functie de starea de spirit IMI PLAC CULORILE sau CREIONUL.

Astazi imi doream culoare, deci… Imre mi-a dat cata culoare am avut nevoie – vorba bine.

Tema colectivului, fara identitate (cosasul care usor mirat se uita la greblar) sau a divinului luminos sau a luminii dincolo de usoara intunecare… Femeile, pastroii ceangai…

Imre are mai multe perioade:

in tablourile dintre anii ’70 si ’80 apare viziunea realista -scene constructive/lirice;

incepand cu anii 1990, viziunea se va transforma, si anume apar compozitiile suprarealiste, figurile/personajele sale devin treptat plutitoare, transcendente, ca si cum s-ar desprinde de pe sol, devenind intr-un final semne si simboluri – anumite legaturi mistice intre cer si pamant.

Doua dintre lucrarile sale m-au atras in mod special: Linogravurile Nunta si Legatura, in care mi-am regasit stilul (De acum 3-4 ani, in creion/pix).

In afara de linogravuri, Imre te mai surprinde cu desene in tus si in penita, picturi in ulei, dar si pastel in ulei.

Vernisajul expozitiei „Antal Imre, pictorul ceangau – in oglinda colectiei Németh–Kriza” este unul pe care il recomand cu mare caldura – de vazut pana pe 27 august 2017! 

 

  • Si despre ultimul vernisaj intitulat simplist „Parcursul artistic al lui Paulovics László pot sa va zic cate ceva. Astfel, grafica, pictura in ulei si in acuarela de-a lungul vremurilor se tot modifica – tema, abordarea, stilul.

Intalnim tema credintei sau religia, tema iubirii, femeii, sufletul sau mintea, cuplului..

Culorile tind catre o nota sobra uneori, ca apoi sa explodeze de lumina si sa arda retina.

Tablourile abstracte mi-au placut in mod special – defect de formatie. :)) Culorile erau brute, nu formale -asa le simt pe cele de le amesteci sa iasa altceva. Tot aici le-am inclus si pe acelea geometrice – in care corpurile umane sunt patrate impartite pe mai multe sectoare – eventual ca si cum organul respectiv ar fi un triunghi sau cerc sau romb.

Uneori ai impresia ca intr-un tablou sunt rame-in-rame, povesti-in-povesti – bineinteles, de culoare, linii, volume, forme.

Evolutia si metamorfozele nuantelor si starilor lui László pot fi vazute pana pe 27 august 2017!

 

LOCUL tuturor vernisajelor din acest articol: Muzeul de Arta Cluj-Napoca.

 

  1. No comments yet.

  1. No trackbacks yet.

You must be logged in to post a comment.