Salutare!

N-am mai avut de ceva vreme o postare de la om la om, asa ca m-am gandit „de ce sa nu fac (a se citi fuck) una azi?”

Bun!

Ca suntem innebuniti dupa tehnologie – se vede cu ochiul liber.

Ca ne place sa vedem viata altora comparand-o cu a noastra – si asta e cu bifa.

Ca devenim schizotipali si putin dusi cu sorcova cand o/il vedem pe ea/el ca e la munte cu altii si noi…noi rupem ziduri cu tot felul de lucruri goale si fara ecou, si acest lucru se vede. Ma rog… se simt mai multe.

Stateam deunazi sa ma gandesc.

„Bah, la ce sa astept eu mesajele cand .. viata e atat de simpla? de ce mi-as complica-o pentru o replica – rece si eventual asa, in 3 litere? si mai presus de toate, am tot ceea ce imi trebuie. Doar mai putina inima de pus pe alocuri. Ca mi se pare ca mi-o pun pe tava pentru orice „pezevenchi” care pare de treaba. Dar care e de treaba cu toate si probabil ar fi si mai departe pus pe treaba. if you get the point. asa ca dear, let the mess go away si hai sa rupem realitatea”.

Si asa m-am dus eu la Gala Dinner la un eveniment – adica am tinut mortis sa fiu intr-o alta zona decat cea pentru care poate as fi stat benoclata pe un monitor degeaba.

Da, nu trebuie sa pui suflet acolo unde nu e nevoie.

Asta e.

Dar nici nu te astepta sa ti se dea din alta parte – dat fiind ca exista o balanta a cererii si ofertei la nivel cosmic.

Adica tu, cel care „pui pe hold on” …o sa iti vina randul mai devreme sau mai tarziu sa patesti aceeasi chestie. SI NU, nu e dragut deloc sa arunci bucati din tine pe drumuri cu dublu sens.

Ah, si inca o chestie: nimeni nu e special. Sau mai special – ca sa vorbesc si eu papuasa, precum o fac alti romanezi de-ai nostri.

EU nu sunt speciala – iar clar unii dintre voi mi-o …faceti in asa hal „especial” asta sa devina „banala”, „la fel” sau poate „nasoala aia”.

Un om nu iti scrie pentru ca nu are ce sa faca. Chiar… am prea multe -zilele astea traind cand parca pentru 4 vieti. Un om nu accepta de buna voie si nesilit de nimeni sa dea barierele jos pentru tine PENTRU CA ASA FACE CU ALTII.

Si clar un om ca mine NU E ALTFEL cu strainii – nu m-am considerat desteapta sau frumoasa tuturor. Din contra. Am un nivel scazut de incredere in mine. Da, my flappy mouth e naspa cateodata, dar daca stai sa te gandesti: nu ti-ai dorit niciodata pe cineva care sa iti zica exact ce gandeste, fara ocolisuri? impreuna sau separati tot aia sa ai senzatia – ca esti impreuna cu acea persoana chiar daca nu e langa tine?

Nu e nevoie de sentimente .. de fapt, parca vad ca se accepta mai frecvent mastile, pozele alea studiate si „pha, cat de serio(a)sa/fericit(a) e, ce viata are!” si cand colo.. sa manance iaurt si sa bea apa plata, insa pentru ca merge CU ALTII … sa para altceva..

de fapt asta ne face tehnologia: ne face sa placem (like, nu?) iluzii, momente care poate nu nicio clipa legatura cu noi (in interior), poate cu felul nostru de a fi… INSA PENTRU CA EXISTA UN PLAN (de aparente), sa calci peste tot sau sa te prefaci…

Si ne doare ca da seen si nu raspunde. ASTA e!

BIG deal!

In Africa oamenii aia au probleme mult mai mari, lupta pentru supravietuire fiind intre pasarile rapitoare si oamenii cu marasm (infometarea extrema)… iar noi? noi aruncam mancare, sentimente si ne vaicarim ca se ia curentul din cand in cand intr-o localitate.

Bine ca nu ti se ia viata de catre vreun corb flamand, care ar manca si doua coaste.

Devenim intoxicati – si iesim la suprafata atunci cand e prea tarziu.

Da, tehnologia apropie – ca iti vezi plodul sau mama de la departare (aka skype) insa.. sincer? nu cred ca d-asta are nevoie… ci de o imbratisare, sa il/o iei in brate si sa poti sa plangi fara sa iti fie rusine de acest gest.

Cred ca dincoace de toata faza cu acest consumatorism pueril si egoist… candva -intr-un viitor foarte indepartat- o sa ne intoarcem la origini. Pentru ca Planeta o sa isi dea un reset singura – la ce citesc ca stiri, eu … mi-as fi dat mai demult. Trebuie o regenerare de mentalitati, de energii si de … un alt timp.

Restul?

Gargara.