Eu, Laura Matei cred ca am vazut si auzit destule incat acum cand am ajuns la un prag … imi vine sa le pun pe pereti.

Cu mana mea, cu imagini mentale si cu trairea unui copil care le vede si aude prima data.

 

Pe P l-am intalnit la o intalnire importanta. Era acum ceva ani.

Avea un zambet mortal, ochi albastri si acel corp pe care l-ai mangaia si zgaraia ca apoi sa o iei de la capat. Plus un fund de cel putin…mangaiat.

M-am tot invartit, l-am studiat din toate profilurile posibile si frontal …si apoi a intrat el in vorba- folosea celularul si vorbea nemteste (mi-a facut semn ca o sa vorbim dupa).

In timp ce asteptam se protapise si o viespe pe mana stanga. Vorbeam cu ea – auzi? alta treaba nu ai? decat sa ma pisti pe mine? du-te si tu la flori, fa un spagat pe acolo, nu aici. NU vrei sa mori ca proasta aici?

Ciudat e ca m-a ascultat – cred ca era mascul, astia asculta. Femelele au de comentat. 

A terminat si el de vorbit si imi arunca un zambet ca ce fac, cum ma cheama, ca m-a vazut si ieri – un eveniment lung ca durata, ce poate sa faca…

-Laura Matei! intind eu mana dreapta si clipocesc din ochi (imi intra si soarele in ochi!).

isi zice el numele si apoi vorbim de domeniul meu. apoi explica treaba pentru care a venit pe aici, ce face el, curiozitati – ma intreaba de ce si cum e la noi in tara- … tot felul. Apoi ajungem la filme si picturi. Fara sa vrem, habar n-am cum naiba am ajuns de la cariera la “ce muzee ai vazut?” …

In fine, daca nu eram cu lucrul, mai ca plateam eu taxiul sa il iau pe sus la o cafea si nu numai.

Iarasi ma ia cu o moleseala de dupa sex -care n-a fost cu el, dar pe care poate ni-l doream asa de tare, ca am zis “pas” amandoi. Acum stau si ma gandesc ca poate amandoi ardeam pe dinauntru si totodata am refuzat tocmai ca sa nu ne parlim.

Ma rog. Revin.

M-a intrebat daca vin la un eveniment din seara aceea. Nu eram eu convinsa ca e locul meu acolo, dar … uitandu-ma la el am zis “sigur…ca da. de ce nu?” si apoi a aruncat el “ne vedem acolo”.

Am disparut si eu pe o usa laturalnica, iar el pe cea paralela, cu telefonul la urechi – il suna careva, tot din tara lui.

Tocmai cand sa ma gandesc ca poate l-am prins pe Dumnezeu de maneca – de obicei agatam ceea ce era “valid” mental- acum …ma felicitam ca parca arata si el si ..chiar e viu si verde si funny…si ochii aia…

Mai sa imi iau si o tava pe picioare plus stalpul cladirii in cap, cand ma suna si pe mine sefu’:

-Laura? Unde dracu’ esti? Stam dupa tine de 10 minute sa apari sa prezinti draciile alea de histograme si evolutii. PREDICTII!!!

-da, sefu’! acus’ apar si eu! asta dupa ce ma spal pe maini, ca mi-e ca m-am mozolit de ciocolata! (il stiam pe sefu’, un burtos simpatic, cu chelie si bretele uzate ale pantalonilor, ca era de treaba cand auzea de ciocolata).

-ah… bine! i se domolea furia din glas.

-2 minutele!

ma duc eu la baie, ma spal pe fata, imi dau doua palme si ma duc in sala.

pana sa il vad pe sefu’ ca isi trecea degetele pe masa a neasteptare, il vad si pe tipu’ de am vorbit cu el. ERA PARTENER SAU TREBUIA SA FIE?!??!

Imi dreg glasul si incep sa prezint.

Engleza mea britanica a prins ecou si parca zburam cu el in camera – cu satenul meu cu ochi albastri. El ma aproba din cap si degetele lui tineau un pix asa.. nefiresc de senzual, incat incepeam sa ma gandesc la altceva. DACA ERA GAY?!?!?! si eu ma dadeam cu capul de masa de placere numai cand ma uitam la el? phaa…macar pot sa rad cu el, nu? si inca sa ma topesc…

Dupa sedinta, el a batut palma cu sefu’ (Care vorbea o engleza de zici ca o facuse cu femeia de serviciu cand taia iarba, eventual iarna! :)) ) si apoi veni entuziast: BRAVO! mi-a placut de tine! si inca imi placi! ne vedem diseara!

am ramas tablou, cu o fata demna de filmele de comedie.

-imi placi??! 

imi venea sa alerg dupa el: cum adica? in ce sens? poate iti plac asa, ca om? sau… ca ce?

m-am abtinut.

sefu’ ma lua deoparte:

-stii cine e tipul acela? e mostenitorul afacerii lu’ tac-su, un nemtalau cu greutate pe piata imobiliara si nu numai. l-ai convins sa investeasca aici. stii ce inseamna asta? o priiiima! ai 3000 de euro in plus pe card. in seara asta ti-i dau! nu pot sa cred cat de incantat sunt! ce ciocolata ai mancat de te-a tinut asa ocupata?

-milka. aia cu aere. cu bule!

-aerata?

-aham!!

-iti iau eu maine 10!

si batu “cupa” si cu mine si pleca pe dupa usa glisanta.

Eu am ramas sa strang calculatorul cu baietii din hotel si le-am cerut o bere – gatlejul vrea si el atentia lui. 

 

#dupa un timp

Mi-am luat cea mai buna rochie a mea, cu umerii goi. Eu, Laura nu port sutien – decat daca e camasa alba. Nici la aia n-as purta daca nu mi s-ar vedea sfarcurile roz-maro-ce-culoare-or-fi-pana-la-urma.

Mi-am luat o jacheta si am fugit pe usa.

Am ajuns la locul cu pricina. Il vedeam cu o tipa blonda, vai mama ei – am crezut ca sotie-sa. M-am indreptat catre bar – un pahar de sampanie. Meritam, nu?

Vine sefu’ la mine, la masa.

-Laura esti minunata in seara asta! arati de milioane! Frumoasa rochie!

eu dupa o gura de sampanie radeam ca toanta singura.

-DA, de la primul. Am pastrat-o dupa atata timp. Nu ma intreba, draga Mircea, de ce.

(mentionez ca toata lumea, dupa ce betivesc mi- e “draga”).

-da! ce bei tu acolo sa beau si eu?!

-sampanie, rose, seaca. cea mai seaca dintre sampanii. daca ma intrebi pe mine, e o posirca.

-data viitoare te iau pe tine, nu pe nevasta-mea ca sa alegem vinurile si ce trebuie!

-nuuu! poate imi iau o matura pe spinare de la ea. E o femeie simpatica!

-Pacat ca nu e asa ca tine! se intinse el cu vorba.

ridic o spranceana:

-ete pula! pardon, penis! nu ati vrea pe cineva ca mine sa va sacaie o zi intreaga!

-stii, uite..cine indrazneste sa zica asa sefului? numai tu! si nici macar nu ma supara!

radea.

– e grav. de obicei unii se aprind ca “vai, o domnisoara, ca tine….”

-de parca nu a auzit nimeni de “penis”.

m-am departat usor sa iau ceva de mancare.

Ma uitam la felurile alea. Numai tartine, tartinase, tarti.. ma-sa. Nu mi se parea nimic comestibil si care iti ramana in minte.

cascaval cu prosciuto, cascaval cu rosii, cascaval cu … 

am luat-o la fuga. cautam desertul.

tartine cu ce dreaq e aia maronie? aaah..ciocolaaataaa… 

am plecat.

ok, doar bem. ca vad ca de mancat e pustiu. o rata, un sos de tartar sau aioli sau curry – nu pot sa cred ca vreau curry acum.. 

Veni tipul cu ochii albastri de la pranz langa mine. mai sa fac infarct ca m-a speriat.

-hey! ce faci? imi arunca el.

-eu? drink! je vreau sa drink pana … la loc comanda.

i-am zvarlit semi-englezeste-cu-semi-frantuzeste.

incepu sa rada.

-esti frumoasa!

-ah..la pranz nu ma recunosteai! am inteles!

-vrei sa iti aduc ceva sa mananci?

cacat! tocmai de acolo vin si nu prea mi-a facut nimic cu ochiul. ce sa zic? da? sau nu prea?

-da… daca poti si nu te deranjeaza, cascaval cu prosciuto. si cred ca are si ardei. daca te uiti cu microscopul.

-ok! radea el plecand de langa mine.

-inca un pahar de sampanie! ma adresez eu chelnerului. auzi? dar o priza pe aici ai?

-da.. pentru incarcat telefonul, nu?

-iectzact! zic eu scotand din geanta instrumentele.

-gheata?

-nu!! sau…da. pune.

-altceva?

in mintea mea eram deja cu limba pe gatul tipului cu zambetul mai mult ca perfect, pe care il priveam cum culegea delicat scobituri cu prosciuto.

-nimic! zic intr-un final.

Cand sa ma rasucesc, apare si el.

-uite! gata!

iau eu o gura de sampanie, apoi una de cascaval si carne. ma uitam la el de parca era prima oara cand vedeam un barbat. ce-i drept, asa specimen frumusel nu prea mai vazusem de ceva vreme… decat poate in filme?

si cum ma pierdeam asa in reverie sexuala, aud in departari intrebari catre mine.

-si, ce vrei sa facem?

imi venea sa ii zic: sex. si apoi sex. ca apoi sa sex din nou.

in schimb am scos pe gura:

-niste poze si apoi ne caram de aici. nu ma simt in pielea aici. e prea… adica… uita-te si tu.. cred ca suntem ultimii care mai racaim pe aici.

-da… ma duci tu unde vrei!

phaaa.. in pat? se poate? nu se poate, ca e doar de o persoana. de fapt, stai.. ca e de o persoana… si daca suntem doua…deci una trebuie sa doarma pe lateral sau peste cealalta… niiiiiceeee! 

-ok… let’s get out of here!

mai sa il iau de guler sa iesim pe usa, ca imi amintesc de telefon si incarcator. si numarul 6.

damn it! de ce trebuie sa ma simt vinovata? ce, el daca s-ar fute cu vreuna de pe la el de la munca s-ar gandi la mine? adica, ce? nu poate sa o cheme la el la birou…sa ii arate cum se roaga corect? in fata icoanei ..?

imi iau telefonul, primesc un buchet de flori (ofilite) de la chelner (nu stiu de la cine, dar cand sa citesc CINE, suna si telefonul si am aruncat in geanta biletul) si mergem in paralel, el ascultandu-ma pe mine cum aproape ca urlam in telefon – un tip nu stiu ce gresise el la ceva si mi se ratoia, de parca eu il impinsesem la asa ceva. Apoi, dupa ce am inchis, pe strada, din mers, ii mai arunc niste glume proaste – campioana la d-astea- si apoi intram in local. Normal ca radea si la astea.

Normal? de ce ar fi normal?

ne asezam la “masa mea” care era aproape de ceasul care se invartea mereu.

chelnerul ne aduce meniurile.

ma intreaba cat inseamna in banii nostri nu stiu ce suma.

-1 leu? dar ce crezi ca sunt eu? convertor in centi? poate 1 euro.

ii explic eu si el imi zice ca in tara lui alcoolul e scump. de zece ori fata de la noi. si apoi imi face semn ca pot lua ce vreau eu si cat vreau eu. face el cinste. cu orice.

si iarasi arunca acel zambet.

imi venea sa il iau asa departe si sa nu-l mai arat la vreuna. :) doar pentru cum arata si cum ma facea sa ma simt. avea un aer asa degajat si .. parca ma venera sau nu stiu ce naiba era.

mai vorbim noi -cam 2 ore – timp in care curgeau si paharele, plus sarutarile, si apoi ii zic ca imi pica ochii pe masa de (ne)somn.

-ok… sa te conduc acasa.

-bine! apuc si eu sa adaug.

noroc ca nu e chiar atat de departe!

ne-am oprit in parcul din fata casei.

m-a tinut in brate – mirosi a carolina herrera?– si imi explica ce e in mintea lui.

-de la pranz am stiut ca esti o femeie cu care pot rade si vorbi de toate.. e o inteligenta dincolo de sensul clasic. sunt persoane care citesc si doar atat, nu se implica in ceea ce li se intampla si le trece viata prin fata ochilor… tu nu! tu te agiti. am vazut cum vorbesti de picturi, filme, carti, geografie… istorie. literatura iarasi.

-eh… esti dragut..

ma saruta mai apasat si imi puse mana pe sanul drept. apoi cobori cu mana.

am facut ochii mari si n-am zis nimic. nu ne vedea nimeni, deci … nu avea loc, nu?

mormaia ceva ca ii place de mine si … l-am tras usor de par, mai ales ca imi placea tot facea.

-tu nu vrei sa ma atingi?

-ma rog…da, de pe la … 4…

-da?

-mda.. nu intreba de ce. doar sa stiu daca esti viu si real si…

am pus mana pe sexul lui. logic, tare.

-cum ti se pare?

-mediu. cam 16 cm, nu?

-17.

-n-ai recunoaste ca sunt 16, asa-i? mai ales ca exista si o piesa, sweet sixteen…

-ai castigat. m-ai convins. ma faci sa… te vreau. nu e bine…

-da, ajungi in rai. mai ales ca e o singura viata.

-imi placi prea mult. eu cred ca o sa ne mai vedem! mult mai des.

-da?

-da! o sa vin pe aici peste o luna! ne vedem atunci pe indelete. o sa ma uit dupa tine sa vad ce faci! promit!

si ma saruta pe gat, cu mana inca in frisca mea – eram plina de sos pe dinauntru.

am scos niste sunete -spre surprinderea mea si apoi m-am potolit.

-hai…sa te conduc spre … ah…

-taxi!

-da… aia!

-chiar te plac! dar putem astepta! nu asta era intentia la vizita asta…

-daa… eu nu stiam cine esti, cum arati si bla bla. si … cum zambesti…si te uiti la mine.. si acel.. pha..

-acel ce?

-nu stiu. acel ceva firesc dintre noi..

-deci nu am fost singurul care a simtit?

-nope!

-bun! tocmai! eu zic sa pastram asa. cum e! firesc!

-da…sexul poate fi oricand, nu?intreb eu.

-da. dar nu acum!

-ok… nu acum!

-nu iti face griji, va fi.

-nu de griji e vorba. e ca mi-e somn.

-te-as inveli eu, dar trebuie sa plec maine! imi zise el.

-hai… sa cautam un taxi si taci! nu mai zice multe!