Da, viata complicata a Laurei Matei devenea si mai complicata cu fiecare alegere, minut, idee.

-Nu! deci…nu vreau sa inteleg!!! 

Iesise din bratele lui, in picioarele goale, pasea cu grija cand il auzi:

-unde pleci?

-sa ma.. pis?

-perfect. te intorci,da?

-ah…platesc chirie …ar fi cazul.. oricum ma duc la baia asta, nu la cea centrala..

-aha.. bine.

se intoarse pe partea ailalta.

-vorbeste in somn?!?! 

-vrei sa iti gatesc ceva?? il auzi brusc mai clar.

-sa ce? da.. cum.. du-te..fa ce vrei!

il vazu ca isi pune un tricou pe el si ca se tropaie la baie.

auzi frigiderul, apoi ouale sparte, apoi cum da drumul la aragaz – avea chibrituri- si apoi cum alearga sa deschida geamul de la balcon.

il vazu brusc in fata usii.

-cu sunca sau fara?

-cine?

-omleta…cine? se amuza el de fata ei.

-ah..fara. nu suport mezelurile.

-ceapa verde? cascaval?

-da. ambele. in acelasi timp.

-si separat ce?

-separat… nu stiu.

Ranji ea uitandu-se in jos.

el pleca bombanind si o lasa in pace.

il auzi cum spala vasele -din nou- si apoi reveni:

-ceai sau cafea?

-ceai. negru sau rosu. in raftul de sus, stanga ta.

-mai e si o alta stanga pe aici? rase el.

-da.. e stanga mea, care de obicei e dreapta.

-sa nu iti iei carnet.

-nici nu voiam!

-sa nu gandesti! ca sa fiu mai explicit. masline nu ai, parca.. deci.. ma multumesc cu ce ai…

-am un suflet mare, o inima mare…

-si gura mare si … am inteles.

il prinse de mana.

-tu comentezi cam mult, nu crezi? se uita ea fix la el. s-ar putea sa ma excite ca esti indaratnic.

-da? credeam ca te enervez.

-da… e o excitatie produsa tocmai ..prin nervi. culmea, cu tine e asa ciudat … imi raspunzi…comentezi… si ma intrigi..si ma lasi asa..cu gura cascata.

-poate e cazul sa o inchizi, nu?

pleca de langa ea.

-tradare. tradatorule!! lasule! nu se abtinu sa ii strige.

il intoarse din drum.

-cum mi-ai zis?!

-tra..datorule?

-ma faci las? veni spre ea brusc.

ea facu ochii mari.

-imi zici ca sunt las?

-ah… da?adica vorbeam cu tine..si dispari… mi se pare aiurea…

 

veni langa ea. se puse la nivelul genunchilor ei si ii saruta genunchiul.

-ai un semn aici.

-ah…de la scara rulanta.

-cum …ai reusit?

-pai.. am luat in sens invers scara…si a trebuit sa urc…in timp ce coboram..si aproape de final… mi-am prins piciorul.. a sangerat ceva timp…

-aham.. si aici? si puse limba mai jos de genunchi.

-e secera. caram iarba pentru iepuri.

-cu secera?

-crengile de salcam..le taiam cu secera..care a zburat in piciorul meu.

-sa presupun ca a curs sange iarasi..

-si inca … in ce hal! adica..

ii linse cicatricile.

-ce mai vrei de la mine? uit, om batran stau in genunchi sa iti ling ranile… ce mai vrei mai mult? si ma faci si tradator..

se uita la el, il mangaia pe coama de par.

-mda.. o nesimtita mai sunt si eu..

-heeei… nu zice asa.. nu in sensul ala iti ziceam.

se uita la ea.

-mi-esti draga. nu vreau sa ne complicam.

-aoleo, de fiecare data cand aud asta … iese o ciorba. dar poti continua. mai sus! se uita la el.

-nu … lasa. ca ard omleta. apropo..

se ridica rapid si disparu.

auzi o injuratura.

-heeei! tu nu injuri!

-le-am..ars.. m-am luat cu tine.. si.. risipa…

veni cu tigaia. i le arata.

-mah.. nu numai ca sunt arse, mi-ai facut muci tigaia. adica.. muci. eu nu le ard, ca nu le fac cu ulei -omletele mele sunt free in oils- si vii tu, priceputescu…

-le arunc, nu?

-nu.. o sa le mancam asa cum sunt. si daca mor, macar stii tu cauza decesului.

veni la masa si il ajuta cu vasele si paharele.

-scuze ca e locul mic..

-lasa…ca o sa te duc la mine. azi. ca sa vezi ce am si eu… ca omu’.

-ca animalu’! rase ea.

el turna ceaiul si apoi omleta.

-te rog.. hai sa o aruncam.. mancam la mine. fac ceva frumos la cuptor..numai nu manca aia.. ma simt..

-laaasa…

lua o furculita.

-e numai ulei man. ce dreacu’ ai pus?

-oua si ulei si …ce ai zis.

-eu nu folosesc ulei. stii ce e aia?

-nu? nu!??

-chiar deloc. si de mod si de timp.

 

##

erau la ultima curba.

-ce e aia? arata ea cu degetul?

-casa mea!

-monstrul ala?!??

-da.

-cu cine ma intalnesc si eu nu stiu?

-cu mine!

-amuzant! ce faci de fapt?

-conduc??masina?

-nu mi-as fi dat seama! rase ea.

el se dadu primul jos din masina, ii deschise portiera.

-nu pot sa cred!

-nici eu! habar n-am ce mi-ai facut…valet?!

-nu stiu. ca eu in principiu nu fac nimic. doar ca se intampla cum gandesc.

-cred ca ma lucrezi mental. vrajitoare mica!

-daaa… mica si complicata.

se dadu jos si il vazu cum deschide portile cu un aparat, apoi intra cu masina si o lasa la intrare.

In fata ei se intindea o gradina imensa. venira niste pisici pe langa ea.

-uuuuuuiiiiteee ce draaaguuuti suuuunt!!! si ii lua pe toti in brate.

-aah…au purici… daca nu te superi, lasa-i jos!

-nuuu!!

un pisic i se atarna de geaca, altul se cocotase pe umar, altul era pe cot aninat… unul ramase ciulit si se uita la el.

-asta nu te place.

-cred si eu.

-ce om …

trecu pe langa el cu pisicile pe tot corpul, ca un brad de Craciun si topaia la un moment dat.

-CE e pe jos?

-sunt iepuri!

-abia mai vad. nu stiam ca ai si iepuri!

-am si multe altele. hai sa iti arat.

pisoii adormisera la ea in brate si acum iepurii o urmau. din fata lui se fereau.

-ce le faci? ii bati? ii iei la picioare?

-nu!

-pai si ce au de fug de tine?

-sunt rau!

-esti … eram sa zic eu o prostie.

lasa pisoii in cos, ii inveli si apoi lua si trei iepuri in brate.

-au…

-da bine! ca au! daca as sta pe capul tau n-ar avea nimeni nimic. si ar fi si spalati. si taiati la gherute (cerceta labutele iepurilor).

-vrei..sa te ocupi?

-tu ii tii si eu le tai unghiile! da-mi o unghiera pe care nu o folosesti. si mare!

-nu am!

-adu-mi ce ai si nu mai comenta! si niste betisoare de urechi. si o manusa de latex.

-betadina vrei? zambi el privind-o altfel.

-da. sau bicarbonat si apa. si nu mai sta ca stanca pe langa mine.

se duse in casa. aprinse luminile. se duse in camera mare si cauta ceea ce ii zisese.

-e o fata sufletista. si ii pasa de animale. inseamna ca ceea ce zice asa se intampla.. iar sufletul ei e chiar … pur. ar fi bine sa o tin pe aproape, sa ma vindece de ranile mele …de nesiguranta mea.. de timiditatea mea prosteasca. si da, pare chiar .. ok. betadina.. parca aveam! unde naiba am pus-o!!? unghiera aia a mea.. nu imi vine sa o dau pentru animale, dar nha.. e ea aici ce pot sa comentez? nu ii place. betisoare de urechi? ce vrea sa faca? manusi de latex??!!?

reveni in cateva minute, cu tot bratul plin de instrumente si un zambet larg:

-uite!

-mersi!

ea nu se uita la el. era concentrata pe iepurii agitati de prezenta lui.

-adineori erau calmi…cum apari, cum intra strechea in ei. ce le faci???

-nimic!

-nu te cred! zici ca ii chinuiesti.. tu ii cresti si mananci?!?

-nu!

-eu cred ca asa faci!! si poate au vazut pe rudele lor cum dispar…

-s-ar putea sa fi taiat doi-trei…

-“s-ar putea”??!?!

se uita urat la el.

-bine.. gata. ok. nu mai tai niciunul. or sa se inmulteasca si fac iepurimea.

-poti sa ii vinzi nu sa ii ucizi. geez!

lua manusile de latex, si le puse pe maini, apoi lua betisoarele de curatat urechile si le facu urechile ca noi, le scoase si pamantul din nas si acum ii puse iepurii in brate.

-stati potoliti! amandoi!

-dar..

iepurele se zbatea ca la exorcizare in mainile lui.

– tine-l si nu-l scapa! te rog!

il stranse mai bine si ii vorbi:

-sezi bland, ca te tai!

iepurele mai rau facea!

-bai omule.. cum sa ii zici asa ceva!?!?

-biiine! stai potolit ca ne bate pe amandoi!

iepurele se potoli brusc. se uita la ea.

-hai, da-mi labuta. sa iti fac pedi-manichiura.

iepurele o privea curios. ceilalti patru erau pe langa picioarele ei.

-cred ca animalele mele sunt .. vrajite de tine.

-adica?

-uita-te la ele!

se uita jos la iepuri, pisicile deja dormeau…

-poate … tuturor le trebuie cineva care ii tina in brate, sa se simta protejati, sa le vorbeasca …sa le povesteasca.. nu stiu. nu ma pricep. fac doar ce imi trece prin minte.

-constat! e foarte bine! poate asa …ar trebui sa fie!

– gata! cu primul! cine urmeaza?!

ceilalti iepuri se uitau si aproape ca ziceau: “eu!”, “ba’ nu! eu!”…

-zici ca esti Alice in tara minunilor!

-aproape! hai, da-mi-l pe blanila prepeleac ala pe gri! pare cumintel!

-pare! ranji el.

-nu-l agita! ca ma supar.

-gata sefa! nu-i fac ceva anume.

^^

ii taie gherutele si ultimului iepuras, scoase manusile si se indrepta de spate.

-greu! mai ai ceva de curatat pe aici?!

-da, dar e cam intuneric si tu esti musafir. eu zic sa ne oprim…

-hai…veterinar check.. dadaca de matze check.. ia sa vad eu..ce ai tu pe aici!

holul era plin de incaltari.

-ah…astea ale lu’ cine este!?

-cel care strange pe aici..

-serios!?

-pai da, sta cu mine.

-esti gay?! ridica ea o spranceana.

-nu! nu sunt. ti-am dat motive sa crezi asta?!

-nu stiu..habar n-am. cum e lumea in ziua de azi de nu stii de unde afli minuni… nu se stie. nu m-as supara… dar nha…

-nu sunt. voiam sa iti iau geaca sa o pun in cui.

-ok.

-sau la spalat, pentru ca ai pus matzele pe tine…

-pai si maine?

-o sa ai o alta geaca pana se usuca asta!

-poftim?

-il trimit pe nea Nicu sa ia. Nu nea Nicu ala, nu mai face moaca asta, ca nu se ascunde aici.. si-ti ia din mall si gata. si vii maine seara si ti-o iei uscata.

-aha.. interesant, adica eu o sa dorm aici?

-da. in camera separata. e o camera mare.

-sper sa nu ma ciopartesti.

-nu. iti fac voodoo..

-termina!

-hai sa gatesc ca eram dator cu ceea ce trebuia sa fie micul-dejun, a ajuns sa fie de fapt cina.

-eu unde stau?

-cu mine, la bucatarie. ma ajuti.

-mda.. esti cam batraior si trecut, da …trebuie sa ajut.

-veezi..ca ma faci batran?

-eu te-am facut? credeam ca maica-ta!

-potoleste-te!

veni spre ea. o lua in brate si o saruta.

-hai…cine e …cum e?

-eu sunt ametita. indeparteaza-te ca daca ma aprind…iei si tu foc nu numai eu.

-pot compensa.

-nu. acum! hai sa gatim! ce gatim!?

-iepure! rase el.

-nu! nu imi zice.. ca chiar..! facu ea ochii mari.

-nu! glumeam! voiam sa vad ce fata ai! esti… mortala. pacat ca nu pot sa te inregistrez!

-mda.. mi-a trecut cheful! zi sincer, ce gatim? facem cartofi pai? cu ochiuri?

-seara? tu esti normala la cap?

-nu? nu am zis niciodata ca as fi..dar nici nebuna nu sunt. muhaha…

o trase spre el. ii respira parul.

-auzi? mai bine du-te si spala-te, ca mirosi a animale si fac eu ceva pe aici.

-daca dau de nea Nicu’ ala la baie..ca se .. cine stie ce?

-el vine noaptea. tarziu! de fapt el vine dimineata. nu sunt sanse mari sa ne intersectam.

-poftim? de ce?

-maine dimineata la 4 plecam.

-unde? si ce mall e deschis la 4?

-stai linistita. o sa fie bine.

-cine?

-tu. o sa fii bine.

-ingropata si rastignita pe lumea ailalta!

-nu… noi plecam dimineata.

-ce mall e deschis aici..la 4 dimineata!?

-cel din viena!

-poftim?

-plecam dimineata si maine pana la 8-9 suntem la Viena. vreau sa vezi Viena prima oara. ai zis ca n-ai fost nicaieri, da? incepem si noi cu Budapesta, Viena..

-daaaaaaaaaa…cum sa nu… sa te cred!?

-mi-am luat liber!

-eu nu! ce zic maine?

-ca te doare capul, ca ti-a venit…ca cine stie ce…tu esti femeie…stii mai bine.

-ce sa stiu mai bine? sa inventez sau sa mint? ei bine, eu nu ma pricep sa mint. adica..de fiecare data cand incerc, iese opusul la iveala si ma fac de rahat..deci.. nu mersi. o sa zic ca ma duc la viena. am castigat la milka sau care era concursul si gata.

-wow! foarte matur! se amuza el. totusi, du-te si spala-te. eu pun toate hainele la spalat si gata… si ma apuc de curcan. vrei?

-bleah!

-pf.. nu am altceva.

-iaurt ai?

-da.

-simplu, nu cu cacanella, bla-bla-nella…

-cel mai simplu. si e de bivolita.

-perfect. o sa imi pice greu, asta e…o sa fiu agitata in somn…

-cine a zis ca dormi??!

-ah…nu am voie? zambi ea.

-nu! nu tu! ii surase el inapoi.

o dezbraca haina cu haina, ca pe ceapa si apoi o duse in dormitor.

avea o blana alba pe jos (doamne…zi ca nu e de iepure! zi!) si apoi se dezbraca si el.

-ah.auzi? nu vrei tu sa te duci sa gatesti?! nu ma simt prea confortabil..

-ce s-a intamplat?

-blana aia de jos..e de iepure? spune sincer! nu ma lua cu lugu lugu ca nu tine la mine.

-da.

-d-asta erau iepurii aia ingroziti de tine…

-cam…da..

-da-te la o parte, dispari! o auzi brusc cu o voce inalta.

-ce s-a intamplat!

-dispari! am plecat. nu imi pasa… o sa iau eu animalele, dar nu acum.

-frate…ce ai?

-cum poti sa cresti iepuri si sa iti pui blana pe jos sau sa ii mananci…?

-simplu..

-nuuu..nu e simplu! pentru mine e complicat…eu empatizez cu animalele…si..nu! deci nu! da-mi toate hainele am plecat…pa si pusi!

o vazu ca era furioasa, ii tremurau mainile si se transforma total. ii era rusine ca o facuse asa..

trecu pe langa el si aproape ca fugea prin casa si sa plece mai repede.

se imbraca in graba si veni dupa ea.

-te rog… sunt… ma simt..

-cum? esti! nu mai trebuie sa zic eu CE anume trebuie sa simti!

isi lua sosetele rapid si apoi restul hainelor si ii arata un deget din mijloc.

-pentru ca il meriti! esti crud! naspa! egoist! si te miri ca pleaca lumea din jurul tau.. cum ai putut!!!?

ii dadura lacrimile.

-sunt iepuri. se inmultesc rapid.

simti o palma usturatoare peste fata. mai veni una din partea cealalta.

-si astea sunt palme.

ii prinse palma.

-te rog…