Archive for 13/12/2017

Studiu: Tulburarea sistemului imunitar tratabila ar putea fi confundata cu schizofrenia sau tulburarea bipolara

0

Constatarea cercetatorilor de la Houston Methodist releva ca un numar semnificativ de persoane diagnosticate cu schizofrenie sau chiar tulburare bipolara poate avea de fapt o tulburare a sistemului imunitar tratabila, se arata intr-o publicatie recenta.

Aceasta boala inseamna ca receptorii N-metil-D-aspartat (NMDA) nu mai functioneaza corect si, drept urmare, pot avea ca rezultat simptome asociate frecvent cu tulburari neuropsihiatrice – cronice.

Aceast studiu de cercetare ar putea avea un impact semnificativ asupra milioane de persoane diagnosticate cu schizofrenie sau tulburare bipolara, inclusiv multe persoane fara adapost – adica aceste doua boli sa fie supradiagnosticate.

Studiul a fost inspirat de descoperirea din 2007 a encefalitei anti-NMDA, o boală care produce simptome similare cu schizofrenia sau tulburarea bipolara, dar care poate fi tratata cu medicamentele de imunoterapie existente.

„Credem ca un număr semnificativ de persoane care au primit diagnosticul de schizofrenie sau tulburare bipolara au de fapt o tulburare a sistemului imunitar care afecteaza receptorii creierul“, a declarat prof. dr. Joseph Masdeu, investigator principal al studiului si un neurolog la Institutul Houston in cadrul Neurologic Methodist.

Daca este adevarat, atunci acei oameni au boli care sunt complet reversibile – si de fapt, ei au nevoie doar de un diagnostic corect si un tratament adecvat pentru a-i ajuta sa revina la o viata normala.

In mod normal, sistemul imunitar produce anticorpi pentru a ataca substante straine in organism, cum ar fi bacteriile, ciupercile.. Cu toate acestea, acest proces poate sa intampine dificultati si atunci se produc anticorpi care ataca receptorii din creier, determinandu-se astfel ca respectivul receptor sa nu mai asculte semnalele care ii sunt trimise.

In cazul encefalitei receptorilor anti-NMDA, anticorpii ataca receptorii N-metil-D-aspartat din creier.

Cauzele care fac ca receptorii creierului sa inceteze sa functioneze corect sunt deseori confundate cu cele care determina schizofrenia sau tulburarea bipolara, deoarece aceste boli sunt asociate cu o scadere a activitatii receptorilor NMDA, care controleaza/moduleaza felul in care cineva crede, ia decizii si percepe lumea din jur.

Schizofrenia clasica si simptomele tulburarilor bipolare observate in encefalita receptorului anti-NMDA, precum si in conditii similare includ voci auditive si paranoia.

Datele arata ca aproape 1% din populatia SUA – adica mai mult de 3,5 milioane de persoane – au schizofrenie. Si acestea sunt cifrele doar pentru SUA. In timp ce alte 2,6% dintre adultii americani au tulburare bipolara (adica aproximativ 8 milioane).

Ceea ce nu se stie de fapt este cat de multi dintre acesti pacienți au de fapt una dintre aceste tulburari ale sistemului imunitar tratabil.

Pentru acest studiu se asteapta sa se inscrie 150 de pacienti diagnosticati cu schizofrenie sau cu tulburare bipolara, precum si 50 de oameni sanatosi cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani care sunt dispusi sa sufere o punctie lombara pentru a colecta o cantitate mică de lichid cefalorahidian (LCR). Acestea din urma vor fi analizate pentru pentru a se determina prezenta anticorpilor care ataca NMDA, precum si alti receptori.

Daca se vor descoperi anticorpi anormali, atunci cercetatorii vor preveni pacientul sau apartinatorul/ingrijitorul, astfel incat acestia sa ia in considerare solicitarea furnizorului de servicii medicale despre optiunile de tratament – cum ar fi utilizarea de medicamente existente care ar putea suprima producerea anticorpilor care ataca receptorii NMDA.

Schizofrenia are o probabilitate mai mare de a afecta copiii si adultii tineri – adica apare la o persoana cu varsta intre 5 si 30 de ani. Un raport din 2016 din SUA estima ca aproximativ 10,7% din populatia fara adapost avea maximum 24 de ani.

 

Sursa: http://neurosciencenews.com/schizophrenia-immune-disorder-bipolar-8179/

nu te uita la mine 39

0

Dupa ce inchise usa ea ramase locului. Nu alerga dupa el. Nu plangea. Nu simtea nimic. Parca era o arsura pe undeva si tocmai iesea fum.

-ok.. asta e. nu e prima oara cand ies sifonata, cand incurc borcanele si cand…

veni doctorul.

-Domnisoara Petrescu?

-da. ea.

-Am analizat substantele pe care varful cutitului le avea. Suntem uimiti ca sunteti in viata.

-de ce? ce era?

-si ne uimeste si ca nu se mai vede nimic. deja!

ea se scarpina peste ceafa.

-da..ce pot sa zic?

-unde este domnu de aseara?

-a cam plecat.

-voiam sa ii zic sa aiba grija de dumneavostra si daca observa orice modificare de limbaj, comportament, daca vi se face rau… sa veniti la noi. atat.

-mda.. e foarte suparat. cred ca a iesit pana afara. sa ia aer.

se inrosise instant.

-asta sa ii spuneti. daca va amintiti ce zi era ieri inseamna ca sunteti ok.

-ieri? nu era 13 februarie?

-ah…nu prea.

-14?

-nu! anul il stiti?

-2008?

-nu prea deloc.

-suntem inainte sau inapoi? sa stiu?

-suntem cu 10 ani dupa 2008.

-ce? e 2018?

-da.

duse mana la frunte.

-stati nitel.. eu …cred ca l-am confundat… vaai..

-pe cine?

-unde sunt? isi lua papucii in picioare si o lua la fuga pe coridor.

-la spital! domnisoara? nu puteti sa plecati!! fugi si medicul dupa ea.

ajunse pe scari. alerga si mai rapid si aproape ca rupse usile.

il vazu cu cineva. o femeie. cu parul brunet, cu zambet care ii amintea…de cine ii amintea acel zambet…?

ezita sa vorbeasca cu el …dar daca tot a alergat asa, ce putea sa faca?

se protapi in fata lor si ii zise pe nerasuflate:

-imi pare rau ca te-am confundat. am crezut ca sunt in 2008…. si cred ca .. adica nu cred ca stiu cine esti de fapt. sau poate stiu, dar nu te mai simt, habar n-am!?

veni si medicul dupa ea.

-domnule, va deranjeaza?

-nu! surase el. nu! are un episod de amnezie. dar nu ma deranjeaza. Domnisoara Petrescu e cu mine! Ea e sora mea.

-Buna ziua! Maria.

-MARIA?? tu esti? lua ea o fata de copil ratacit.

barbatii izbucnira in rasete isterice. apoi tusira.

-O aduc eu in salon!

-V-am fi recunoscatori. trebuie sa o mai investigam la cap. Nu e ok.

-da… nu a fost nici inainte de incidentul cu acei cutitari.

-tocmai… poate chiar are ceva..

-cred.

el o lua de mana (isi amintea de atingerea asta) si ii vorbi.

-nu o sa plec nici cand imi ceri tu si in niciun caz nu te las pe un pat de spital. ai inteles, copil rau ce esti!?

-esti tata??? murmura ea.

-nu neaparat. dar poate ar trebui sa ma crezi!

-cine esti?

-chiar asa, cine crezi ca sunt?

se oprira pe scari.

ea sovaia.

-jur ca nu stiu. pari cunoscut de prin reclame.. faci reclame? ai dintii drepti.

el izbucni in ras.

-de ce razi? ce am zis? intreba naiv ea.

-nu tocmai. nu fac reclame.

-te stie lumea?

-oarecum. dar adineori parca erai bine..

-cred ca e soc emotional.

-normal ca asta e.

el cobori o treapta si o saruta.

-trebuie sa iti amintesti cine sunt!

ea inchise ochii. ii raspunse sarutului.

-nupe…nimic. nu simt nimic. inca.

o lua in brate si o mai saruta o data.

-parca.

deschise ea ochii si il lua de mana.

-stiu cine esti. nu stiu ce tot cauti cu una ca mine!

-te-ai prefacut?!? se incrunta el.

-nu.

-atunci?

-era soc emotional. faptul ca m-ai parasi mi-ar provoca …un ceva ca atunci cand arunci cu o stanca sau dai cu parul…

-chiar crezi ca plecam de langa tine?

-da?!

-inseamna ca nu ma cunosti.

-adica te-ai dus cu 10 tipe ca sa stai cu mine…?

-mereu am fost cu tine. in cele 10 tipe am incercat sa gasesc ceva ce ti-ar lipsi tie. si nu am gasit. d-asta am ramas si raman cu tine. pentru ca oricat m-ai toca, ne-am certa, m-ai face sa imi iau campii, tot in bratele tale ma simt bine. si da, imi place sa imi canti seara, sa ma tii in brate si ma mangai pe par.

-cum plecam de aici?

-cum am venit. imbracati si cum trebuie. trebuie legal.

-si daca vreau sa fugim asa…pe nepusa masa?

-hai sa te investigheze…

-daca ziceai ca nu ma stii?

-eu? cum sa te las asa? aici? tocmai aici? ai innebunit.

-stiai ca ma cheama Petrescu?

-nu.

-doctorul mi-a zis „doamna”..auzi la el.

-pai esti o doamna. 😀

o lua din nou in brate.

-esti my lady.

-ce??

se inrosi ea.

-haai, lasa vrajeala. stiu ca iti place. si oricum…

-si alelalte 10?

-alea nu erau my lady. erau la alta categorie.

-usoara?

-sa zicem.

-eu cred ca esti dependent de dragoste.

-nu vreau sa plec ca altii .. nu vreau sa ma vezi ca pe altii. sau sa …nu stiu.

 

-stai putin. nu asta trebuia sa zic eu?

-nupe. imi placi cum esti. imi mananci creierul si sufletul cu furculita. parca sunt pe o farfurie a ta, tu cu furculita si eu, rotit si rasucit in furculita ta…

-ce plastic mai esti. ma doare capul. rau..

o vazu ca se inroseste si ca gafaie.

-aoleo. imediat.

alerga un etaj si ceru ajutorul, sa vina o targa. cand reveni ea nu mai era.

lasase camasa de noapte.

 

 

Go to Top