svejk in concert recenzie

“Švejk in concert”, dupa Jaroslav Hašek, este  o piesa de avangarda (+umorist + cu “talc ascuns” + musical) in care dupa romanul Peripetiile bravului soldat Švejk, scris intre 1921 si 1923 – care a fost tradus in peste  60 de limbi si reprezinta capodopera hasekiana (woaa, adica unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX).

O traducere partială in limba romana din ceha a acestui roman, publicata in 1935 a fost semnata de Gafita Buga, iar varianta integrala a fost tradusă de Al. O. Teodoreanu si Jean Grosu +cu ilustratii originale de Josef Lada, in 1956. Ceea ce ofera o nuanta tragica in aceasta piesa e ca situatiile si personajele din roman sunt inspirate din serviciul militar pe care Hašek l-a efectuat in cadrul Regimentului 91 Infanterie (armata austro-ungara).

In cazul de fata – piesa-, se intalnesc mai multe piese-puzzle de avangarda + la un moment dat parca se facea referire si la “drag ne-ar fi …sa…” -oarecum o aluzie la zilele noastre, deci nu e din 1921…

Alaturi de umorul in cantitati de vagoane, vine reflectia matura, rigida si realista a ceea ce se intampla:

“Astia te pot aresta oricand 

pentru ce-ai spus in gand 

pentru c-ai scris un cuvant

suspect intr-un rand

trebe sa ai grija ce spui

cand, unde si cui 

sa nu te trezesti ca-i vorbesti inamicului” etc. 

Spectacolul-concert marca Ada Milea e interesant, captivant, efervescent, plin de culoare, care dureaza putin, foarte putin (1h 20 minute, parca mai putin ca un film, care …mai nou te tine pe scaun 2 h si… :)) ). DAR …

Detalii:

primele 20 minute sunt intre tralala-reflectiile ciudat de reale-tralala – oarecum intre placut si neplacut, dar interesant printr-un ansamblu greu de urmarit… Dupa care ritmul devine alert, mai (ab)rupt, dar si variat -versuri fredonate pe ritm si tonalitati de manele (CIUDAT, CA PE VREMEA LUI Jaroslav Hašek NU ERAU! – +- „arii” interpretate din frunza sau la muzicuta de catre Nucu Pandrea, un general-maior plimbat in carut, de apare sporadic pe scena – si care fura aplauzele publicului, oricat de inert sau rapus de boala/zile naspa/… ar avea. Acest fel de spectacol in rama – prestatiile lui Nucu Pandrea la frunza sunt inserate in ansamblul piesei, ca un spectacol in spectacol sau care pare un spectacol, insa par replicile sale izolate de restul reprezentatiei, nu au nicio legatura cu “plimbarea” cu trenul spre linia frontului. Si care n-au legatura cu Jaroslav Hašek deloc. DELOC.

Da, razi! Razi, ca nu esti de piatra! DAR … trenul deraiaza MULT peste imaginea lui Jaroslav Hašek si INTAMPLARILE lui…

Distributia din piesa-concert-spectacol-in-rama?

Sa zic ca pe Catalin Herlo l-am mai intalnit in “12 Oameni furiosi” (din septembrie, anul trecut), deci… stiam ca nu o sa iasa o piesa rea (deloc!), insa nu e vorba numai de distributie aici!

E ca la filme: degeaba pui cei mai scumpi, pretiosi actori, daca subiectul e facut prastie, un fel de “hai sa adaug si d-aia..si d-aia… hai si o aluzie-doua… putine …da…” .. ? si iese un fel de terci de/cu ovaz?

Stii, e vorba ca … la avangarda, cei care lucreaza o piesa d-asta NU TIN CONT DE NIMIC, insa … totusi..in afara de ideea ca e de armata, ca razboi (Primul de era Mondial) … nu prea are nimic de-a face cu Jaroslav Hašek. Adica… nimic. Ceea ce dezamageste putin, insa … nu complet. DAR DEZAMAGESTE.  

In plus, si e ca o incheiere, e pacat de un text genial ca al lui Jaroslav Hašek sa se piarda in acorduri de manele, de frunze, de oboi (sau ce era ditai bagheta aia), muzicuta, preotul beat, care joaca cine stie ce poker, de bea, de colonelul pe care il avanseaza in grad pentru ca il doare degetul de la picior – adica aluzii in … ?- … mai ales cand are parte si de actori capabili sa le ofere spectatorilor catharsis-ul potrivit si Arta cu “A” mare.

DE GUSTIBUS!

 

 

 

  1. No comments yet.

  1. No trackbacks yet.

You must be logged in to post a comment.