RSS
 

Archive for the ‘me’ Category

drame individuale vs drame mondiale

16 Aug

Salutare!

Una dintre postarile de astazi va fi despre dramele individuale si cele mondiale.

Individuale pentru ca suntem mereu manati de dorinta de “mai mult”, “eu”, “al meu”/”a mea” -genul acela de posesie si control pe care numai egoismul si consumatorismul le cer.

apropo, sa deschid aici o paranteza.

Nu mai folositi, va rog, CONSUMERISM – e barbar si arata ca nu prea cunoasteti sensul de baza, plus ca derivati ce si de unde ati ajuns??

Pentru ca in limba engleza termenul de baza e “consumer” => =consumator. Iar ca sa facem ca termenul de mai sus sa fie redat in romaneste prin “consumator”+ism = “consumatorism” = adica asa cum vi-l tot flutur eu. nu stiu ce fluturati voi, dar zau, cand vad in presa CONSUMERISM imi moare orice chef sa mai continuu cititul. Si nu, nu sunt Grigore Ureche sau Miron Costin, dar … PUTINA EDUCATIE putem avea si noi in ceea ce priveste limba romana? putem sa o respectam nitelus?

Sensul CONSUMATORISMULUI se refera la mentalitatea consumului in crestere continua, care domina acest tip de societate – contemporana noua- si la mentalitatea consumatorului – de rand si de duzina. barbar, nu?

Asadar si prin U mare, mie imi convine de la “consum” sa derivez – ca doar asta vreau sa subliniez, no?

Inchid paranteza -deja prea lunga.

Dramele individuale tin de consumul relatiilor, nervilor, mancarii, bauturii, viciilor, materialelor … si nu intr-un mod util sau placut in unele cazuri, ci intr-un mod atat de … rau si “malefic” incat mi-e asa, intr-un fel, cum s-o scriu.

Dramele individuale deriva din asteptari prea multe, din unele neimpliniri din copilarie, din pur si simplu “eu vreau, pentru ca pot sau ca se poate” sau, mai bine zis, “daca altii au, de ce sa nu am si eu?”.

well, my mouse, nu orice zboara se mananca, nu orice lucru sau persoana ti-e acordata pe vecie sau e pentru tine. pentru ca fiecare are timpul ei/lui, calitatile si virtutiile se pierd pe parcurs -ma rog, se dilueaza sau aproximativ se evapora-. Asteptarile se pun in carca celuilalt si iac-asa … fiecare devine o oglinda ciobita in fata celuilalt. Don’t ask me, I don’t have one.

Citeam presa internationala.

Coreea de Nord pac pac cu SUA, apoi mai sunt India si China care se pac pac la granite, holera din Yemen, ciuma prin Arizona (Statele Unite ale Americii), violentele masive si grave de tot prin SUA (ce se mai aude cu visul american, anyhow? intotdeauna m-am intrebat “de ce nu se zice “visul canadian” sau “visul olandez” sau “visul portughez”…hmmm…?” strange cum dam “valoare” si “grandoare” unor neica … de habar n-au cel putin 40% dintre ei unde e Romania sau cine naiba e Alfred Nobel – mda, e un filmulet pe youtube, e un fel de “vax populi” al lor. Si deci, de ce visul american? e cumva “plin” de sperante sau e unul erotic? eu am d-alea erotice de nu vreau sa ma trezesc din ele si na, ma trezesc sa ma pis,asta e. apa multa!).

Tot prin lume se zvoneste ca se topesc ghetarii mai repede decat era asteptat – asta e, efectul de sera, mii si milioane de masini, niciun copac plantat dupa vreo defrisare sau incendiu – ca tot sunt cele prin Italia si Australia la moda in perioada asta sau urmatoare-… animalele oceanelor sunt pline de gunoaie si mor sufocate in plastic si petrol. ca mor copii pe capete din cauze multiple – malnutritie, saracie, lipsa apei curente (Adica potabile!), ca nu sunt vaccinati, ca sunt uitati prin masini in plina vara, ca obezitate, ca limfoame si leucemie, ca nepasare (lasati de izbeliste cu necunoscuti sau iau droguri si alcool…si apoi sex …si nha, la cum sunt vremurile, ii gasesti prin paduri sau in portbagajul masinii, daca nu e arsa!).

avem aici:

http://www.bbc.com/news/av/world-us-canada-40955308/charlottesville-heather-heyer-s-mother-pays-tribute-at-vigil

Cum is astea fata de dramele individuale?

Eu cred ca se completeaza si “au conexiune” unele intr-altele. Cele individuale le afecteaza pe cele mondiale si invers.

Suntem legati in serie in lumea asta. Nimeni nu e cu motz, nimeni nu e “mai destept”, nimeni “nu fenteaza” energiile..

Energia noastra face valuri – si nu doar “ca zic eu” ci e dovedita. Erup vulcanii, inundatii…

Iar femeile nu stiu cum se face dar mereu si mereu apar in centru. Nu e vorba ca am eu vedenii, dar …ele dau educatie.

iaca stiri:

http://www.bbc.com/news/world-middle-east-40947448

sau

http://www.bbc.com/news/world-europe-40947660

Si care e diferenta culturala? Ca zici ca “aia sunt inapoiati” … Well, my mouse … nu e prea mare. Da, femeile INCA nu au drepturi. E in Drepturile OMULUI totusi pentru oricine sa fie, sa aiba…sa dreaga. iar realitatea e putin diferita. de fiecare data femeia iese fie cu un ochi vanat -in cel mai fericit caz- fie e de psihiatrie, fie e buna de sicriu. IN orice situatie ar fi, femeia nu e vazuta bine.

“asa trebuie educata”.

da??

asa va ganditi si pentru mamele voastre? si pentru surorile voastre? nu? pe pariu!

credeti ca daca e straina merita sa fie torturata, umilita, violata, batuta, data cu capul de ziduri asa, sa balteasca in sange… nu? sunteti inapoiati -cei care ganditi si faceti asta. si v-as …mooaamaaa.. :))) nu aveti voi idei cate nu v-as face pentru chestia asta. la fel si pentru cei care bateti animalele, batranii si copiii pana mor.

si prefer animalele in locul multora dintre voi. cu mult mai repede si complet.

zic si eu asa, cu mana stanga prin par -e gestul meu cand ma enervez si desi ti-as zice vreo doua de sa ma tii minte pana la adanci batraneti, aleg calea sa tac si doar sa ma mangai prin par sa ma calmez…mda… asa ma calmeze eu. mangaind prin par. sa nu faceti cumva abonament, ca nu am locuri prea multe! 😛 – de ce nu ne oprim putin din toata VIOLENTA ASTA PERSONALA SI MONDIALA?

pentru ca dramele astea TOATE sunt cauzate de VIOLENTA. la scara micro- si macro-scopica.

https://www.facebook.com/SeekerMedia/videos/10155282109493387/?hc_ref=ARRoQd5wbSsM_O_XGnn9ESqFFgZHJ6_WmaPhj-EMWC02NSUqNjPOSEPgG0XjV-EZErw&pnref=story

si nu, nu as manca. nici platita.

ne-am manca intre noi – staaai, deja o facem! de ceva secole bune, nu??… no! deci nu!

si asta e o drama individuala.

si cum reusesti sa nu ai drame individuale intr-o lume plina de … dramatism? si episoade interminabile de egoism pur-sange?

 

 
No Comments

Posted in me, reality

 

Intre preventie si omenie

15 Aug

Motto

Bian Que (medic chinez, a trăit acum 2500 de ani): A aștepta apariția bolilor pentru a le trata înseamnă a aștepta să-ți vină setea pentru a începe să sapi puțul sau a aștepta revolta pentru a o înăbuși.

 

Dacă până acum partea de chirurgie a fost mai mult decât explicată și prezentată la această rubrică, de ce să nu ne gândim că la baza unui act chirurgical trebuie să fie Igiena? Sau că atunci când consultați un pacient – fie el adult sau copil – trebuie să aveți minimul de igienă îndeplinit (spălat pe mâini, stetoscopul șters după fiecare pacient și alte instrumente dezinfectate…)?

Prevenția în România e discutată pe orice post sau la orice Conferință. Mă întreb dacă după prezentări fiecare își pune întrebări de genul:

Oare există igienă; Ce înseamnă de fapt igiena în România? și Ce face un om care se ocupă de igienă?

În primul rând igiena e la baza educației – celor șapte ani de acasă. Apoi tot igiena încununează spiritul și trupul ca să te respecți – dacă pe tine nu te speli și nu te ajuți să fii curat, cine ai vrea să o facă? Vecinul de pahar sau colegul de apartament?

Igiena nu înseamnă doar să te speli pe mâini cele 120 de secunde (pe toate părțile, între degete..), nu e doar să te speli pe dinți de două ori pe zi sau să faci duș seara și eventual dimineața.

Igiena încununează partea de alimentație (igiena alimentației), partea sanitară și din spitale (acorduri si verificări prin săli de operație..) și multe alte aspecte – și chiar leagă toate domeniile.

Igiena ține și de drepturile omului și de promovarea sănătății – de stiluri de viață, de comportamente-, de ocrotirea sănătății copilului (apropo de vaccinare, alimentare raw-vegan?!?), de problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală, precum și de problematica medico-socială a populaţiei vârstnice și consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.

Primeam des după ce am luat rezi întrebarea „De ce ți-ai ales Igiena? Ce faci??” și răspundeam:

Exact ceea ce îmi place să fac! Prevenția e cel mai bun tratament! Să explici publicului neavizat despre factorii cauzali ai bolilor și modul în care ei pot controla de fapt boala – apariția ei, evoluția, complicațiile- consider că ar trebui să fie regândită și centrată în medicină. Că nu stau să tai într-o sală rece sau cu stetoscopul non-stop nu înseamnă că nu fac medicină. fac prevenție! și asta e prima cărămidă în medicină.”

 

O să ziceți „alta care se dă importantă” sau „alta care crede că numai ceea ce face ea e important, alt domeniu nu s-a mai inventat”.

Nu! Nicidecum!

E vorba că o societate ca să funcționeze corect are nevoie de câteva elemente, printre care educație, igienă, toleranță, respect și omenie.

 

Degeaba te faci chirurg dacă tot ce vrei e sa scapi de operație, tu gândindu-te la banii pe care urmează să-I iei pe operație (e munca mea, doar nu fac pe gratis! Ai gândi. Nuuuu!! Tăiat! Gândește-te că omul acela a venit bolnav la tine! Nu s-a îmbolnăvit pentru că a mers toată viața în excursii prin Tenerife și Belize sau special pentru că avea bani s-a gândit „nu am ce face cu ei! Ia să fac eu o litiază biliară”.. Și cum sunt pensiile sau salariile celor care fac pe bune o muncă, el pentru operația aia își ia de la gură, își porționează tratamentul (poate și al soției))… Degeaba te faci ginecolog dacă tot ce gândești e că urmărești sarcini, întrerupi sarcini și operezi cancere de col –dacă ai cum și nu e prea târziu- și că te umpli de bani.

Acordăm atâtea gânduri banilor… Îi iubim așa mult?

 

De ce în România alegerile sunt neomenoase!?

Am uitat mulți să fim oameni!

Ne-am tăia între noi mai rău ca rromii.

De ce nu faceți și voi, dragi colegi, o prevenție în interior astfel încât să nu vă îmbolnăviți de egoism?

De o igienă internă e nevoie la orice moment, când e nevoie să luați și SĂ LUĂM o decizie!

 

Dr. Simona Simionescu

 
No Comments

Posted in me, reality

 

Cand esti rezident in alt centru fata de orasul tau

14 Aug

În ziua cu alegerea specialității ai emoții.

E imposibil să nu te gândești la cei de dinaintea ta „Ce vor alege?” sau „Dacă vor lua ceea ce vreau eu?”.

Intensitatea emoției devine de nesuportat odată cu ridicarea din bancă și mersul către microfon.

Zici ce vrei să iei – la fel de emoționat și apoi zâmbești în interior că ai reușit să scapi de încă un examen, un fel de Bacalaureat al Medicinii. DE CE am zis „comparabil cu Bacalaureatul de medicină”? Păi, da, un student de medicină are o vagă idee CAM ce ar vrea să facă (asta doar dacă nu visează de la șapte ani sa fie „ca mama” sau „ca tata”) în decurs de 3-4 ani de clinică (atunci când se familiarizează cu secțiile sau le vede pentru prima oară și se lasă mirat de fiecare în parte) și … După ce ia grilele cu un punctaj, anumite idei vin să se rotească și să prindă contur.

Ieși din sală și suni apropiații – ai găsit locul tău în alt oraș. Cât de cool e, nu?

Prietenii te întreabă dacă nu o să-ți fie dor de ei, mama ți-ar da pachet jumătate de Kaufland și Lidl, iar tu simți că ți se schimbă viața.

Nici prea departe nu ai cum să fii!

Odată cu biletul de tren și prima seară de dormit în cușetă – asta dacă nu ai mers cu grupul de prieteni la munte, dimineața pe răcoare- începi să vezi fie o nouă „viață” fie o nouă „zi”.

Pentru cei nefamiliarizați cu viața de cămin, primele două săptămâni sunt intrigante, ca următoarele trei luni. Sau viitorii trei ani.

Petrecerile de la finalul sesiunii – până la cinci dimineața nu poți închide ochii-, faptul că dai de oameni mai ușor din diverse arii – mai ales când se mută și au multe valize (tu vii cu 2-3, ei vin cu 10 saci doar de haine și cărți, d-apoi mături și alte instrumente?) și ziua, în plin soare, te duci să iei „ca omul” o apă și întâlnești tot căminul în același magazin, iar până îți vine rândul deja afli cine a avut gardă și ce mănâncă – toate fac parte din noua viață. De rezident care se pregătește în alt centru decât în cel care a făcut facultatea.

 

cu de toate

09 Aug

in salata asta de zi cu zi, numita viata avem parte de tot felul de stari si ganduri…

in primul rand avem stari de nemultumire.

ca apoi sa le contracaram cu cele de multumire… foarte putine de altfel.

adica deep down… nu esti chiar 100% multumit, dar e ok, e cat de cat ceea ce te asteptai.

fii atent ca ceea ce simti azi se amplifica maine. iar poimaine e ca un bulgare.

-stii de ce?

-nu!

-pentru ca doare sa fii cu tine. cu tine intr-o gradina fara sa fie altcineva.

tu esti cel mai mare dusman al tau. ca apoi sa se multiplice oglinzile mintii tale. in ceea ce simti.

speranta nu moare, dar ucide. mintile. asta e sigur.

zambim strain ca sa putem sa trece peste o alta zi.

radem la glume proaste doar ca sa nu parem sociabili sau amabili.

aruncam masti peste tot – oferim doar parti din noi ca apoi sa le adunam in timp cu alte ocazii.

facem chestii pe care uneori le regretam – timpul sau banii sunt la discutie subtire, linia nu se mai pune uneori, pentru ca se contrazic si se includ in acelasi timp.

viata pare o salata sau un magazin de verdeturi si legume. acum ai un cartof, peste o jumatate de ora dai de ceapa (plangi) si peste doua ore ai parte de o gulie – nu imi vine acum cuvantul pentru ce, dar il voi scrie pana la final.

scurta concluzie?

controleaza-ti viata! pana nu te duci pe la 60 de ani si degeaba ai ajuns acolo, daca nu te-ai modelat si pus cate o caramida de la fiecare om din viata ta. daca tot ceea ce ai trait a trecut prin tine. cunosc oameni care asteapta ca de fiecare data sa cedez eu de parca sunt un buzunar de sentimente si de rabdare. nu sunt Iisus, oameni buni! M-am saturat sa las de la mine cand voi sunteti indiferenti si va doare in cur. v-o zic cat se poate de limpede!

nu mai am rabdare cu nimeni, pentru ca timpul meu e limitat aici. pur si simplu asa e. aceasta salata se mai si oxideaza. nu e immortal. nimeni nu e nemuritor. toate se duc. toate se lasa. toate pica intr-un joc de domino, nu? piesele se duc una dupa alta, dupa un mecanism simplu…

nu va mai dati aere, ca e vara si nu dau bine!

ah, sa nu uit! tinerii pot da semne celor varstnici daca se simt in varsta. si nu, nu iti cade mana sa scrii SI TU din propria initiativa. nu e ca si cum se dizolva mana sau scade rangul. mandria si orgoliul nu fac ceva bine. niciodata nu au facut.

si in plus imbratisarea trebuie sa fie simtita cu inima, adica DIN SUFLET sa imbratisezi pe celalalt. daca o faci in sila de complezenta, poti sa iti bagi gestul in cur. tot la fel de simplu pot sa zic ca n-are sens.

JOCURI in viata nu se accepta. nu in cazul meu. daca nu v-ati prins, chiar ma mahnesc cand vad asa ceva DE ANI de zile. in locuri unde ar fi trebuit sa fie cu totul altceva.

da, sunt incomoda, dificila, insa cretina si tampita nu sunt. asa cum cred unele specimene de sex feminin care isi iau  drepturi de maaari psiholoage, mari intelepte in alte sufletului. sunt emotio-ratio sapiens. pana va prindeti voi, cele cu diploma de pareri, incercati sa va vedeti in oglinda.

nu eu sunt indezirabila. mie nu mi-e frica sa ma uit in oglinda nemachiata.

si pst, vezi ca rujul acela chiar nu merge cu tenul.

si ultima concluzie: nu am personalitate multipla. :) nu aud voci. cum v-ar placea voua, sa ziceti ca sunt nebuna. nu, dragilor. sunt anormala, dar nu in sensul acela. nu simt picantul. nu simt durerea la parametrii ei si nu imi amintesc ce fac cand ma infurii. adica pe bune, uit lucruri sau faptele de atunci. cand trece episodul, clipesc.

atata tot.

ah…ca am intrebari cat pentru 1000 de vieti, nu e vina mea ca esti strain si sunt ca un caine care te miroase mental. ca apoi sa te lase in sufletul lui.

si ca sa intelegi o parte miiica, de un 0.5% din mine, va recomand incepand cu minutul 3:00 piesa.

 

 
No Comments

Posted in me

 

nici n-as vrea sa iti fac ceva

20 Jul

te port in gand

oricand

nicicand

de cand

sa-mi para rau de gandul meu

cand seamana atat de bine cu tine?

 

 
 

be a miracle for yourself

19 Jul

 

Un secret?
Nu asteptati minuni in viata asta! Ele nu vin singure. si nici nu se culeg de pe jos.

Voi sunteti o minune.

Si ar fi bine sa intelegeti!

Nu aveti superputeri, nu puteti muta muntii din loc, insa puteti ajuta la un sir Fibonacci de evenimente mai placute decat cele care sunt usor de facut – respectiv cele “neplacute”.
It’s magic everywhere. No need to run and hide. No need to laugh or cry.

Nimeni nu o sa faca bine in locul vostru, chiar daca  sunt notiuni de alb si negru – bine/Rau, lumina/intuneric, acestea sunt repere ale societatii.

Aceasta a fost gandirea mea de azi-noapte, cand urcam dealul catre noul barlog uman.

De la ce a pornit aceasta “ratiune”?

Ma uitam cum isi urmeaza cursul Somesul Mic. O apa micuta, semi-agitata, cu povestea ei de peste ani si ani… Nu a cerut multe cum mereu vrem noi. Vrem dovezi acolo unde exista fapte, vrem “mai mult” de parca se termina viata “acum” . consumam material si timp si tot …suntem niste -fagi care ne mancam intre noi pentru functie si “acel ceva” ce tu ai …dar nu am si pe care il vreau – si ti-l smulg.
Ii vad pietrele tacute, ii vad si gunoaiele de deasupra – da … surprinzator, de trist.
In zgomotul de fundal nu ma regasesc – vorbe straine, cantece care pierd difuz in endolimfa.

In schimb in sunetele Somesului Mic da. Ma uit pana la ultima piatra pe care pot sa o cuprind cu privirea.

Imi pare rau de specia umana. de tot. de viata mea de pana acum. de tot ce a fost sau n-a fost. de ce va veni. pentru ca nu am reusit sa fiu molcoma precum un raulet “oarecare”…pe care imi place sa il privesc in fiecare Marti cu mare atentie.
Oamenii vin si pleaca de aici ca sa manance si sa bea – din local ma refer.
Eu vin sa ma adun atunci cand am sufletul plin si mintea goala, cand “simt monstruos” de mult si gandesc “nimic”.

 

Orice rationament taios vine ca urmare a unei inflexiuni constiente de emotie dincolo si dincoace de concret. Iar daca unul dintre voi poate spune CA NU I-A TRECUT prin cap orice dara de emotie … SE INSALA AMARNIC.

Trezirea dupa betia de sentimente contradictorii sau uneori iedera-irationalului-pur ajunge in locurile stramte ale memoriei de lunga durata – si iti vin in minte oglinzi de stari si fapte. Care pana la urma te dispera si iti vine sa iti smulgi chipul si sa il arunci, pentru ca nu te mai recunosti – desi in fiecare zi te uiti in oglinda.

Concluzie?

Iti vindeci interiorul iubindu-te pe tine si apoi POTI FI SIGUR ca poti “face multe” pentru ceilalti. 

Cand ceva scartaie, treburile se fac pe jumatate! 

Iar monstruletii din minte trebuie sa ii tii pentru tine – odata rostiti risti sa fii judecat, pus pe o lista (nebun/sanatos/alienat/instabil emotional/instabil psihic)…

BE A MIRACLE FOR YOURSELF! 

 
No Comments

Posted in me, reality

 

despre iubire si dragoste

15 Jul

 

Salutare!

Astazi o sa scriu cate putin despre iubire si dragoste, desi cred ca am mai facut-o si cu alte ocazii – depinde de starea mea subiectul abordat.

Consider ca iubirea e “ceva” dinamic, care iti topaie prin corp, care salta, care se misca, care nu sta locului – precum copiii cu ADHD, care poate musca si te face sa te simti mic. Unii sunt pregatiti altii nu prea.

Dragostea e acolo, pasiva, nu se misca, nu face nimic, rezista timpului insa … cu ea poate parea plictisitor sa traiesti – parca nici nu te mai straduiesti “sa evoluezi”, “sa faci ceva” pentru ca stii ca ea e acolo pentru tine. Uneori fiinta umana se plictiseste de prea mult bine. Iar cand acest bine se transforma in monotonie, va incerca sa iasa din lat si sa sara gardul.

Iubirea da o forta omului sa fie “altfel”. Iubirea il innebuneste, il duce in pragul nebuniei, obsesiei si poate chiar actelor nesabuite – sinucideri, ucideri…

E o pulsiune care misca totul – desface, creeaza, muta, torsioneaza, roteste, leviteaza in jurul unui intreg … In iubire nu ai ragaz, esti cu tot sufletul acolo, iar forta de care ziceam ca face toate actiunile = speranta nemarginita. Nu ca o sa fii, ci ca esti.

A tine la cineva, a-ti face griji, a te agita daca e sau nu bine intra la dragoste. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu, toate acestea vor intra intr-o zona de confort si iti vei face un obicei “ai grija”, “sa iei umbrela”, “sa iti pachetul cu tine”, “sa te speli pe dinti inainte sa te culci” … Toate intra intr-o sfera a dragostei – mamele stiu mai bine asta!

Intre doua persoane de sex opus, dragostea are limitele senzualitatii, nu e nelimitata ca iubirea prin sperante.

Si daca tot ajungem sa cunoastem sau sa dorim prezenta cuiva in viata noastra la un moment dat apare gelozia sau posesiunea. Adica din nesiguranta simti – desi in cele mai multe situatii nu ai de ce – ca celalalt se uita, vorbeste sau cine stie ce alte scenarii crete cu alte persoane. Uneori furia ia locul nesigurantei si … ei bine, se probeaza cutitul traditional romaneste – sau americaneste, depinde de tara in care esti.

Si daca o luam literar, nu marile iubiri au ramas in mintea multora – chiar si prin dinamica lor, prin problemele care au rasarit?…

Ci marile povesti DE DRAGOSTE. nu exista povesti de iubire in sine, pentru ca iubirea e azi si se poate consuma ca un fum de tigara si sa devina ura sau indiferenta. Asta incerc sa explic – ca una-i una si alta-i alta.

Romeo si Julieta au o poveste de dragoste – sentimentele lor sunt aceleasi pe toata perioada “piesei”, lupta contra tuturor Capuletilor si Montague, nu se schimba (nu isi zic azi “te iubesc” si maine isi arunca una-alta in cap unul-altuia).

In Cantecul Nibelungilor intalnim iarasi o poveste de dragoste, si anume a lui Siefried si Crimhildei, care pana la urma tot la fel ca Romeo si Julieta, mor. Impreuna – ma rog, la cativa cm departare.

Se produce indragostirea si ramane acolo in suflet acel om (DRAGOSTE) sau in minte (IUBIRE). mintea faca toate jocurile iubirii, in timp ce inima, pe acelea ale dragostei. Simplu?

In iubire CERI SA FII IUBIT, adica ti se pare corect ca atunci cand iubesti sa fii iubit, in timp ce in dragoste nu mai ceri nimic – pentru ca simti ca ai, ca esti, …

Zic unii ca dragostea dureaza 3 ani. Nu are cum. Dragostea de mama de exemplu nu e 3 ani, e pe toata viata. D-asta zic ca si la cei de sex opus, e acolo. O stii ascunsa. Ca e acolo spatiul “acela”.

Dar tot ce zic aici e ceea ce cred eu. Voi credeti ce vreti.

Si in incheiere, va las cateva proverbe turcesti:

-primul zice cam asa: Pentru dragostea fata de un trandafir, gradinarul devine sclavul a mii de spini.

-al doilea: Inima nu e o ureche s-o astupi cu degetul.

si al treilea da lovitura de gratie, ca sa zic asa, si verifica tot ceea ce am zis mai sus: Iubeste-ma ca sa te iubesc si eu

 
No Comments

Posted in me, reality

 

aer de vara

05 Jul

 

 

 
No Comments

Posted in me

 

Copilaria mea are un gust de vata de zahar pe bat

02 Jul

 

Motto:

Copilăria. O imensă nevoie de mirare. Victor Hugo

 

Salutare!

Astazi o sa dezbat putin copilaria – pentru ca poate va dati cu parerea ca sunt asa cum sunt “ca a avut o copilarie naspa” .. Ei bine GHINION! dar nu!

Copilaria mea a fost cat se poate de domoala si de linistita – mai putin eu cand alergam pe ulita si imi juleam zilnic genunchii si coatele (pietre, nisip, aschii).

Am trait pana la 8 ani la tara, la bunicii mei si sunt datoare o viata de om lor.

Copilaria mea incepe cu leaganul improvizat si tot timpul modificat de bunica-miu in functie de inaltime si greutate, cu iubirea pentru animale, cu datul tuturor alimentelor posibile umane gainilor si cainilor…  cu facutul placintelor din faina (furata din hambar), oua (furate de pe cuibar), pamant galben (de prin curte), struguri verzi sau corcodele (verzi si ele de-ti strapezeau dintii)…. cu zapada pana la talie – erau zapezi mai mari acum 23-24 de ani…

Bunica-mea mi-a dat cele mai bune sfaturi – pe care unele le respect, altele le-am incalcat fara sa vreau.

Sa fii om si cu acela care nu e om cu tine” mi-a ramas lipit de cerebel si de sistemul limbic – ca sa imi tempereze posibilele reactii impulsive. De obicei nu reactionez violent, dar in situatiile cele mai grave, dincolo de suportabilul meu atunci ma lupt si cu Dumnezeu si nu mai ascult de nicio ratiune. Foarte rar s-a intamplat asta, dar si cand se intampla, mi-e frica de mine. :))

Gradinita a fost tot in sat facuta – si m-am dus la “gradi” (ce nu imi place sa vorbesc cum spun altii “gradi”, mi se pare ca nu sunt mai rasarita cu nimic) si pe ditai viscolul. Faza asta si-o aminteste bunica-mea, care m-a infofolit cat a putut si m-am dus singura pana la caminul cultural (strada casei bunicilor) si apoi a venit bunica-miu cu sania sa ma convinga ca nu e deschisa. Eu pana nu am vazut lacatul cat plosca inghetat bocna NU AM CREZUT CA E INCHISA gradinita.

-vezi tataie ca nu e deschisa? hai acasa, sa nu te imbolnavesti! mai pune si asta pe tine!

Copilaria mea a fost cea mai buna perioada a vietii mele. REMEMOREZ tot zilnic printr-un filtru dincolo de ratiune. E filtrul emotional.

NU am fost abuzata, exploatata. Am fost crescuta cu grija si mancam orice- si acum aproape la fel, sa nu imi vii cu pate foie gras sau cine stie ce caimac de strut. :))) Bunica-mea facea cele mai bune gogosi si stia ca sunt slabiciunea mea… au apus vremurile acelea, acum ea este batrana si eu sunt afona la gatit. ca i-as face eu gogosi a la Simona, dar … vorba ei “lasa maica, tu iti tai degetele si cand nu ai cutitul in mana”.

Cele mai bune replici si gandirea asta sarinda, topainda toate is de la ea.

meticulozitatea, rabdarea in unele situatii care nu prea au finalitate sau cu lucruri care nu merg … astea is desprinse din comportamentul lu’ bunica-miu. Pot sta  sa pigulesc orice rahatis mic si minuscul pana la amiaza noptii. Si pe oameni ii las sa urce in copac de multe ori, dar cand vad ca si-o iau in cap, am taiat copacul cu totul.

Impreuna cu bunica-miu mergeam pe camp – bunica-mea imi dadea de ales: vrei sa speli rufe cu mine sau vrei pe camp? la care eu senina: vreau pe camp!

de ce?

ca sa privesc cerul, sa fac jucarii din noroi – consumam apa de baut .. ma rog. 😀

Plus ca alergam. parca eram un titirez intruna invartit. cu automecanica in el.

Bineinteles, bunica-mea, spala pe la 14:00 cateodata asa ca o prindeam oarecum si pe ea, si deci.. rezolvam doua chestii. Imi dadea chestiile mici “ca pentru manutele mele”.

Copilaria mea are un gust de vata de zahar pe bat. si la aspect si la textura.

Da, nu am avut stickere cu Sailor Moon – erau la moda atunci prin ’95-’96. Eu eram fana inghetata – cultura pastrata inca! Primul croissant cu ciocolata a fost cel Magic, prin ’95. Mi s-a parut curcubeu pe cerul gurii. A doua oara parca nu prea. In schimb l-am descoperit pe cel cu caise. 😀

Ma spalam in curte vara. la soare. De fapt nu ma spalam eu, cat bunica-mea. “Coatele! unde ti le-ai mai bagat si p-astea?” – mereu am avut o problema cu coatele (ma gandeam la asta cand vedeam filmul cu Ray Charles care si-a ales nevasta dupa finetea coatelor). Acum par ok (chiar m-am uitat la ele).

Inca un sfat al bunicii mele: nu sta cand doi adulti vorbesc! nu sunt treburile tale! 

Acum …ce e acum e vorba ei “niste vremuri nebune! au innebunit toti!”.

Cea mai buna tocanita se face cea cu porumbel, cartofi, bulion, usturoi din gradina si ardei. Nu se compara cu nicio tocanita … am in memorie gustul.

Conservatorismul nu prea pare ca il practic, insa inauntrul meu sunt traditionalista. Si liberala. Desi nu se pupa cele doua notiuni/ideologii, CRED ca asta e paradoxul fiintei omenesti.

 

Despre mine ca om?

E ciudat cand mereu realizezi aceleasi chestii…mereu si mereu si te urmaresc ca niste iedere prin constienta semi-treaza.
Ce am invatat pana acum?
ca am prietene bune, ca am prieteni foarte buni care nu m-ar jigni in niciun fel… iar cei la care te astepti sa aiba ceva in cap… au in alta parte. Sau poate din uimire sau mirare zic lucruri nepotrivite.
Mi-as fi dorit poate sa fiu altfel – domoala, docila, sa sterg pantofii si sa rad fals? – .. insa nu am cum.

si nu pot sa ma schimb.
si nici nu incerc. de ce as incerca daca nu ma vrei? sau daca ma vrei.. sa fie doar in termenii tai…cand eu mereu te-am vrut asa cum esti? pentru CUM si CINE esti..fara sa cer in plus altceva?
de ce ai cere schimbari cand tocmai asa …a aparut mirarea?
multumesc tuturor fricilor si temerilor, faptelor si situatiilor prin care am devenit cum sunt. 
istoria artei intotdeauna mi-a placut, astrologia e ca la ea acasa, glumele proaste si sfaturile sunt acolo pt oricand.. iar in orice zi mi se pare ca traiesc 100 de vieti. de la umilinta si frica de mine sau cu mine.. la starea de acum, de lebada dintr-o ratusca. :-)
si da, imi place cum sunt. nu eu trebuie sa ma indoi in fata problemelor. nu v-ati gandit ca poate a fi mingnon (one in the mingnon) e tocmai o arma cu care ai surprinde pe toti cu alegerile tale?
esentele tari se tin in sticlute mici. nu in pahare inalte la care se duce aroma odata cu trecerea timpului.
si da, fluturasii mei fac aterizarea din cer mai lina pe pamant. :-) sau te poti relata la pamant intr-un mod omeneste. 

sunt foarte fireasca cu situatiile – de la cele mai stresante pana la cele care le consider usoare.

 

 
No Comments

Posted in me, reality

 

realitati voite

01 Jul

Va zic si eu parerea mea din toate 3 unghiurile (si ca jurnalist, si ca medic si ca pacient):
– medicul nu are datoria de a da cu mopul (ca vad pareri cu “e mizerie …”)
– medicul nu are puteri de zeus cand tu ca pacient vii cu o tumora de 3 kg pe piele (desi o vezi!!!), in stomac si tot asa. adica … ?? sau dupa ce te-ai ars si ai probat de la otet la margarina (e evident ce pizza vie ai facut prin organism) sa zici “e vina medicului”;
– in ultimii ani,medicii sunt mai mult filmati, luati la suturi si priviti cu dispret. mesajul tipei I.R. arata ca totul se obtine prin forta (daca cititi postarile ei iti dai seama ca e Romania VA RAMANE PE VECI tara violentei, pumnului si tipetelor/santajului sau/si amenintarilor…
– presa ar trebui sa balanseze..si sa fie neutra. da, ok… spitalele nu sunt hotel, dar asta nu e raspunderea 100% a unui medic de pe sectia LA CARE TU AI NEVOIE.e vina celor care nu ies la vot, care nu isi cer drepturile, care fac maculatura sau gogesc seminte cand sunt alegeri sau dupa (cand stau sa comenteze)
– ca pacient nu mi-a luat nimeni spaga. am fost si operata de 2 ori (motive diferite), am facut si analize si paraanalize si sincer, mi s-a parut ca la privat astepti mai mult. 😂😂paradoxal.
– sunt psihologi si psihiatri foarte buni (asta e alta buba).unii chiar ar trebui sa se informeze cand deschid gura uneori (sau scriu pareri de asa maniera).
nu medicul X face un sistem. sunt multi medici f buni pe care nu-i vede nimeni, medici care aduc metode noi de diagnostic in tara asta, in tara-pumnului-rasare-din-orice-motiv.. exista medici care la 5-6 pleaca de acasa. nu pleaca la cumparaturi de vanat reduceri la Milano. nu pleaca in vacante. sunt cardiologi, chirurgi (de orice neam), ati-isti. iar cei de-i denigrati asa, ati stat cu ei in sesiuni? le-ai dat un curs? stiti cate ore de garda au si ce inseamma garda? inseamna sa dea peste cel putin 30 de oameni ca I.R.
da..
cu toate ca vi se pare “sistemul sanitar e de cacat”.. ei bine, in tara asta la urgente dupa cum zicea si rezidentul acela^aka medic (ca nu e stergator de parbrize, iar respectul nu se impune, el trebuie sa fie acolo) …si pacienti raciti de 4 zile care iau antibiotic dupa capul lor”.. duceti-va unde tot laudati sistemele de sanatate… sa vedeti cum sunteti luati de guler si dati afara si eventual luati la palme – pt partea cu antibiotice si automedicatia si sfidarea actului medical.
in timp ce toti dintre voi considerati URGENTA orice (mai ales 3 muci, o febra si 5 stranuturi) adevaratele urgente nu au loc si timp a fi vazute.
suntem tara cu multi batrani si singuri – de, asta e mandria de a fi roman,plecat in X tara. tara in care a tipa la medici e o virtute si jignirea e o medalie. batranii aia, lasati de izbeliste, credeti ca n-au nevoie de medici sa ii vada cand vin (daca vin) vecinii ca “i-am gasit cazut in casa, nu stiu de cand”? aia ce e? actorie? vreun numar de palme?
– si apropo, vaccinati-va copiii. nu traiti nici in jungla, nici in tara utopica in care sunteti voi si cam atat si nici tara cea mai curata de pe lume. si consider ca pedeapsa cea mai mare e un deces. oricat de dur e sfatul si de “eu nu fac asa ceva”, asa cum aveti timp sa cititi tampenii, o sa aveti timp berechet dupa o pierdere in familie.
vaccinurile nu au fost facute la misto ca nu avea Y treaba de facut si n-avea bani de tigari.
au fost facute pentru a opri decesele cauzate de agenti patogeni aka virusuri care pot fi transmise si cauza si alte complicatii (pana mori, te mananca viermii(si alte boli)).
nenea care a facut articolul ala celebru cu asocierea aia sinistra a recunoscut ca nu era documentata. poate ati vrea sa cititi ce trebuie si uneori, lucrurile nu par asa cum chiar inchidem ochii sa le vedem.
aah, sa nu uit,ca tot pot sa zic aici mai multe: infectii nosocomiale sunt peste tot. in Germania se moare si din cauza infectiilor nosocomiale si in Austria si in Belgia. asta pentru ca oamenii Diferiti Cu agenti fizici (de la praf, microorganisme, fungi… atat de pe haine, cu substantele chimice acumulate in haine (vezi fum de tigari si tot felul de miesme))…astea toate sunt un cumul de agenti..plus caldura din saloane, plus umezeala (seara se lasa rece) … deci infectia nosocomiala nu o aduce medicul X de pe sectie si o lasa acolo, ca sa scape de pacienti. nu. se creeaza in ani de zile, ca urmare a perindarii neadecvate prin saloane.

un pacient cu leucemie trebuie sa stea intr-o camera sterila. ce te faci cand vine familionul imbracat civil la el? mai e ceva steril conform protocolului? pt ca familia tipa si da din picioare ca un exemplar de genul I.R. si a altora care comentati si de fapt va credeti superiori. sau mai egali …unii ca altii.
nu o sa plec din tara. Ghinion! O sa va toc 😀 !

 
No Comments

Posted in me, reality