Posts Tagged ‘ 220

220 capitolul 14

Am adormit in bratele lui Spiderman. Era asa bine… Magnifique ar zice unii. eram asa multumita, calma, protejata si.. nu stiu cum sa ii mai zic. am adormit bustean in bratele lui. asta era ce conta: ca eram impreuna. dupa o saptamana de dat cu capul de pereti si alte 3 luni de stat prin pat si el care imi aducea la pat mai multe fructe fata de ceea ce am mancat eu toata viata. da, le-am incercat si p-alea de nu stiu cum se scriu si de prin ce Argentina sau Kuweit erau.
O sa ne luam un catel. I-am zis ca trebuie sa ne luam o casa pentru asta. E mai mult spatiu. Muuuult spatiu.
Aproba orice. deci daca as zice ca luna e o planta, ar fi in stare sa aprobe si ineptia asta.
cred ca aveam un zambet pe buze, ca il simteam parca pe partea stanga si uitandu-se la mine.
ma mangaia usor prin par.
simteam cum licuricii sexuali se trezeau si tot luminau.

  • hey… ce faci!? zambesc la el senzual.
  • imi mangai logodnica. iti dai seama?! ce crima fac?!

radea de fata mea.
cred ca aveam o fata de … toata jena. cu urme de perna si clipeam des.

  • cat e ceasul? intreb brusc.
  • in primul rand e sambata, al doilea e 5 dupa-amiaza.
  • asa mult???

clipeam si mai des. parca zici ca tot soarele imi venea in ochi.

  • aseara mai tii minte… te-am cerut de nevasta..
  • daaaa… si m-am simtit asa de bine…dupa…

ma intorc spre el cu tot corpul. il mangaiam usor pe chip.

  • am simtit atunci ca esti egalul meu. poate pare stupid… dar…
  • serios? eu am simtit ca eram intr-o mare care ma acopera… care ma domina..

ma uitam la el. probabil aveam aceeasi privire.

  • uite…ca acum.. simt o caldura in minte… un fel de fluid care mi se imbiba in minte…
  • sa nu te ineci! rad de el.
  • te iubesc! adica asta trebuie sa fie din moment ce..
  • amuzant. ma iubesti la toate nivelurile?

ii puneam mana peste piept, apoi tot coboram. faceam cerculete si tot ma intorceam de sus in jos in aceleasi locuri.
ii vedeam privirea si cum se concentra sa fie serios.

  • da… la toate …
  • nivelurile! ii zic eu amuzata.
  • da… alea!

si ma intoarse pe pat si se pune deasupra mea.
imi dadu bretonul din ochi si ma saruta. puse mainile sub omoplati si ma saruta pe sani. pe rand. ma musca din cand in cand. imi placea.
cand vazu ca eram excitata de-mi venea sa-l trag spre mine, se puse langa mine. asa… pur si simplu.
deci jucam la liga profesionista de amagire sexuala?!
biiiine.
ma ridic de langa el si ma duc la baie. imi fac un dus rapid si ma duc in bucatarie.
aduc un castron de struguri si unul de piersici taiate cubulete.
ma trantesc in pat si deschid televizorul. ma prefac ca nu ma uit la el. ma uitam cu coada ochiului si cu o spranceana ridicata. sa vad cat rezista sa puna mana pe mine.
iau o boaba de strugure, un cub de piersica si incep sa caut prin posturile alea ceva istoric. sau botanic. sau…
imi ia telecomanda si inchide televizorul.
apoi varsa fructele peste mine, de sus in jos. ma uitam amuzata la el. tocmai voiam sa vad daca gandea ca mine. da… gandea!
acum manca de pe mine strugurii. piersicile mi le-a lasat mine…imi dadea sa mananc. si nu stiam ca ombilicul poate fi o zona erogena. cu el descopeream si alte zone…ah… acolo…
mi-am muscat buza de jos ca ma facea sa rad si ma excita in acelasi timp. nu la genunchi…nuu… nu!!!
m-am ridicat pe coate.

  • ah… ma mai fierbi mult?! intreb eu de la obraz.
  • imi place sa te studiez… ai o piele foarte fina… si uite… cati nevi ai!!!

era o zona plina de alunite pe umeri. acum erau sarutati…pana la gat.
eram cu un grad de excitare de abia ma abtineam sa nu tip la el sa termine ce ma tot invarte atata…
in schimb, ma ridica deasupra lui. ma mangaia pe spate si ma privea in ochi.

  • esti minunata! ma bucur ca existi!

ridic o spranceana. ce am mai facut?!

  • mai Freud tu esti?! intreb eu razand in hohote.
  • mai stii?! rase si el.
  • stii ca la el totul este senzual, sexual!? ca voua va plac sanii si va bagati la supt si lins sfarcurile… e un instinct primitiv si…
  • da…

bine ca i-am zis ca imediat se duse la zona cu pricina.
tebuia sa imi inchid ochii ca sa ma calmez.
il simtea foarte excitat si totusi, tot amana. ma enerva deja.
apoi brusc ma lasa pe mine dedesubtul lui si ma incaleca atat de brusc, ca mi-a scapat un sunet ciudat.

  • ce-am facut?!
  • nimic.. n-ai anuntat nimic.
  • voiai scrisoare?! mail? radea el.

ma bucuram ca el se simtea bine, in schimb mie imi venea sa mor de durere.
ce Dumnezeu? ma gandisem ca sunt excitata si in schimb… trageam de cearceaf ca ma durea si parca era deja prea mult.
s-a oprit.

  • ceva nu e bine! nu erai excitata?! intreba el. eu asa te-am simtit.
  • jur ca eram. deci jur!

se dadu la o parte si se aseza langa mine.

  • zi-mi…ce te framanta.
  • pai..pai… de ce m-ai cerut aseara? eram putin luata pe vin…
  • asa mi-a venit! vrei sa te mai cer odata? pe trezirea ta?!
  • nu.. motivul…
  • pentru ca asa simt… tu nu mai simti?! se schimba el la fata brusc. parca i-as fi aruncat un pahar cu cafea fierbinte.
  • ba’ da… chiar foarte multe… dar nu-mi explic…
  • dragostea nu se explica…se arata, se simte… o simti sau nu! simplu!

se ridica sa se duca la baie.

  • ramane acelasi raspuns, stai linistit! ii zic cu un zambet larg, ca de pisica.

se intoarse brusc spre mine si ma stimula. acum eram iarasi excitata. era asa… wow! da! da!!!

  • acum crezi ca e mai potri…

nici nu termina intrebarea, ca il trag eu spre mine.

220 cap 11

E bine, m-a julit nitel. Mda… putin, nu nitel. dreptul e mai naspa asa.. parca a ramas masca pe coapsa…
in fine… sunt bine, apropo de raspunsul pentru Spiderman.
auzi… esti bine?!
nu…iarasi nu!
si nu…nu suna! suna-ti-ar alarma aia sa iti sune.. eu nu sun sigur. desi ma pisca in palme.
a venit si Corina, un zambet toata, cu o floare in mana…

  • ioi! tulai! cum fu?
  • fu fain! zise ea zambind. e baiat bun!
  • macar una sa nimereasca bine! zic eu mandra.
    o iau sa o mangai, mirosea a bere.
  • unde…?!
  • ah… am stat cu el, el muncea, eu beam bere… n-am nimic. jur!
  • noh… da’ nu te imbeti..ceva?!
  • nu! nu simt alcool.
  • pe ma-sa de dreptate… adica eu la 40 de ani nu pot sa consum alcool pentru ca nu rezist si tu, la 20 faci ravagii?!
  • pai…ce sa fac?! radea ea de fata mea.

se incrunta insa cand ma vedea cum mergeam.

  • ce ai patit?! intreba ea cu alta fata, alt chip.
  • ah nimic.. grav…

se uita la mine.

  • te-a…calcat masina? si tu zici nimic grav?!!!? incepea sa tipe deja.
  • da… pai… nu e grav…
  • as ramane orfana de-a binelea! cum nu e nimic grav?!!?
  • pai…atunci e grav. ce sa zic?!
  • nu-mi zice ca te gandeai la ala…cum ma-sa mare il cheama…?
  • Spiderman?!
  • cine dracu’ e Spiderman?! intreba ea tot un tipat.
  • ala… in fine… da… ce e?
  • e gay daca nu te suna. punct. si dus cu capul! eu daca eram in locul lui faceam si sex la telefon. cu tine, normal!
  • ce stii tu de sexul la telefon, young lady?!
  • pai… cand amandoi fac laba la telefon si sunt fericiti…
  • hell n-o sa se intample asta! abia de pot sa ma vad punand masa ..
  • serios? te-a lovit cometa? cum sa te gandesti ca ii pui masa? “dragule…uite… niste fasuli batuti si nijte spanac cu ochiuri. la desert…”
  • nu vreau sa mai aud.. nici macar nu asa se vorbeste acolo…
  • “servuuuss ocosule… am gatit un blid de ludaie, hriscas si scoaca.”
  • noh…ce Doamne apara vorbisi?!
  • ah ceva cu dovleci, orez si branza dulce de vaci …
  • ioi, domle.. ce e aia? ungureasca?!
  • nu… fiecare zona are limbajul ei…
  • pai…eu nici taxiul nu pot sa chem acolo. cum i-o spune?! caleasca?!
  • nu…cred ca la taxi te pricepi. la chibrituri o sa ai probleme.
  • cum…?!
  • ghiufe?
  • sa moara bibi, e romaneza asta?
  • ardelenii sunt molcomi, dar faini.
  • mda… cunosc. cred. aproape.
  • poate i-o lua mai mult pana proceseaza…
  • da.. siiigur!! spiderman loading … thinking… select data… yes or no!?
  • el pierde daca nu suna. tu nu te mai gandi ca n-ai la ce. adica…ai la ce si nu stiu eu?!!

era si Corina cu ceva logica. macar punea intrebari logice.

  • nu… prea!
  • atunci… e gay?
  • poate fi si chior. sau… nu stiu… timid.. da’ cat de timid…?!
  • nu stiu. ti-am zis ca nu mai pricep…

mesaj. Rares?

  • am gasit combinatia pentru prietena ta. ti-o dau in seara asta.

ps: as vrea cu tine sa fiu, nu sa iti fac rau. nu mai alerga dupa himere. tu iti strici fericirea singura.
cine naiba e el sa imi zica mie de himere?
si de unde stiu eu ca nu ma va insela Rares asa cum a facut-o si Radu?!
mama lor de barbati! cu cine i-o facut!
Corina radea.

  • cine era de te-a pus pe ganduri?!
  • altul.. nu-l cunosti.
  • nasol… da’ ce-l cunosc eu pe Spiderman?
  • DA’ NICI EU!
  • LAS-O MOARTA!

arunc telefonul prin pat si ma duc sa ma spal. ma durea soldul de zici ca era rupt.
fuck… mi-e ca mor! mor! de durere. pe loc nu ma durea mai nimic…acum zici ca is rupta in 15.
mi-am autoadministrat metoda de punere inversa… si acum simteam cum corpul parca se rupe. pur si simplu. o durere de te facea sa tipi pana in Univers si inapoi. N-am zis nimic. mi-au dat lacrimile si am incercat sa ma misc. mana parca puteam sa o coordonez, da’ jos… mi-era ca nu pot nici sa ridic piciorul drept.
am chemat-o pe Corina si i-am zis sa sune pe Rares, era ultimul apel.
mi l-a dat la telefon.

  • Rares.. e o urgenta. vino pana la mine acasa si nu rade, ca mor de dureri. vino si cu o ambulanta…altfel.. nu ma mai vezi intreaga. si asta la propriu.
  • ajung in 5 minute.

asa a fost. am ramas in baie eu alea 5 minute, cu o durere e nici sa scriu scara nu mai avea sens – nu s-a inventat masura-. ma gandeam si la Bogdan, primul sot. nu se casatorise si era..culmea.. in Anglia. sef de habar-n-am-ce…
ii dau un mail: hey.. am avut un accindent.. stii…sold varza.. alea alea. dau send si gata.
nici n-apuc sa respir sau sa clipesc, ca ma suna.

  • buna.. nu pricep..cum?! a dat masina peste tine?! nu mai stii sa traversezi? ce s-a intamplat?!

aceeasi voce ridicata. nu ca mi-era dor de vocea asta…voiam sa isi faca griji. sadismul din mine …

  • ma gandeam la ceva anume si n-am fost atenta. pe loc nu am simtit nimic dupa…
  • ah… imi rezerv acum bilet spre Bucuresti.

Mi-era sa nu se vada astia doi si sa creada cine stie ce. dar… Bogdan trebuia sa ma vada…sunt fosta sotie.. aproape 20 de ani de suportat unul pe altul… 20 de ani aproape de strans sosetele, sa fac omleta la 3 dimineata cand venea din garda… voia numai apa usor fierbinte… nu stiu ce sa zic…si camasa ii placea imaculata…
normal ca meritam macar atata!! nu?! dupa ce ca ma gandeam la Spiderman… nha…ca nu stie ca am soldul in paragina. si cand te gandesti ca putea sa il foloseasca in alt sens…
iarasi ma inroseam la fata.
vine Rares cu oamenii cu ambulanta, ma intreaba ce si cum si pana la urma ma ridica el – ma apuc de gatul lui fara sa vreau- si ma pune pe targa. repede cu liftul – mda… stateam la 4!!! – si iaca cum suna ambulanta cu mine si ma ducea la Floreasca.
nici Corina n-avea stare. a venit si ea cu mine si a sunat-o pe Daria. orice…dar parca uitasem ca trebuia sa ma vad cu ea azi!!
si sa o platesc pentru Congres. ceva… 25 de mii de euro. ii merita. cata mancare, cazarea…alea alea… sper sa ajunga. daca nu… mai vedem…
tocmai vorbea Corina cu ea si eu eram rusinata ca uitasem de asta. abia acum mi-am amintit. fir-ar!
venea si ea la spital. Cred ca or sa fie mai multi vizitatori decat pacienti. cel putin in cazul meu.

  • O sa ai o rezerva speciala, fara altcineva… Trebuie un RMN facut de urgenta si niste analize de sange. O sa caut un coleg bun.. l-ai sunat pe Bogdan? ma intreba Rares preocupat cu mine, ca pacienta.
  • da… fara sa..
  • e foarte bine! lasa-l sa mai stie ca existi! ok.. hai sa o chem pe asistenta sa iti ia sange- macar pentru Rh si HLA si cam atat… cum iti simti piciorul?! ma intreba el ingrijorat.

si transpirat.

  • groaznic. abia de mai simt…zici ca durerea te anesteziaza…

si mai aud si vibrand telefonul.
il ia Rares.

  • Alo?! da… imediat.
  • un tip… avea o voce ciudatica…

Spiderman suna cand o sa fiu pararalizata? wow! ce interesant…
i-am facut din maini ca nu sunt de gasit…

  • e obosita. reveniti… alo?! alo!?

mi-l imaginez pe Spiderman cedand nervos. In sfarsit, eram chit. chiar daca eram in dureri..

  • da-mi telefonul.

il sunam eu. incredibil.
-da?!

  • te-am sunat.. dar …am crezut ca esti ocupata…
  • sunt in spital. era medicul si prietenul meu chirurg… am avut un accident de masina… adica…eu pieton…
  • ooh…imi pare rau… trebuie sa vin sa te vad… e imposibil sa te las asa.

eu zic ca trebuie zilnic sa ma calce masina. poate se gasesc gentlemani…
mi-i imaginam pe toti 3 avand grija de mine.. unu’ eventual pupandu-mi gleznele… si restul punandu-si piedici..
incepeam sa rad.

  • da… dar…o sa ai drum lung…
  • sunt avioane…directe si interne.

ah…omule…directe si interne?! moor!!! cum poate sa faca limba romana asa…de perversa jocuri in mintea mea? mai ales cu Spiderman.

  • Ajung intr-o ora! mai adauga el.

1 ora?!!?!? si am asteptat un telefon atata timp?!!?!?! te sugrum cu mainile mele. daca mai pot sa le coordonez.
oooh… o sa fie foaaarte interesant!!! foaaarte!!!

  • ok! am reusit sa zic, fara sa nu para ca imi venea sa topai, chiar si cu dureri.

am inchis. oare voia sa isi ia bilet fara sa imi zica…si sa imi fara o surpriza?!?!

  • ce s-a intamplat? parca zici ca ai castigat la loto.
  • da… e bine. vine Spiderman.
  • cine?! ai baut!?
  • poveste lunga!
  • ah… tipul ala…vine?! intreba Rares cu o fata de zici ca ii dadusem o palma.
  • pai…da…
  • hmmm… cam aglomerat aici. ok… o sa ne vedem cand te externezi. sa nu te impiedici de mine.

si a plecat. si dus a fost.
in schimb, a venit Daria. Daca o sa il vada pe Spiderman…o sa zica vaaai…si vaaai!! in schimb eu nu-mi simteam juma’ de corp.
Incredibil… trebuie sa te calce masina sa te vada oamenii?! nu pot sa cred!
Daria veni cu flori, cu suc, iaurt, fructe… de parca imi ardea sa mananc… si uite… a adus bezele roz. nu pot sa cred!!! o ador! Spiderman nu avea cum sa stie..decat daca m-a vazut cand mancam pe furis in mers…
Damn… adica… or sa fie fostul sot, cu amantul si cu “actualul” in acelasi salon?! cine putea sa faca asta??
am luat setul de bezele si radeam. parca uitam si de accident. imi venea sa rad.
chiar ajungea intr-o ora jumate aici!? nu pot sa cred! am emotii…
si eram cu mintea in alta parte.

  • cum ai putut sa fii cu capul in nori in halul asta?!
  • nimic grav… voiam sa iti spun..

tocmai atunci vine Rares.

  • hey… tu esti cu melanomul?!

aici am facut ochii cat camera! deci nu exista moment mai penibil decat asta. nu cred ca va exista ever!
Daria se intoarce la mine cu ochii in lacrimi se ridica si da sa iasa. Alerga Rares dupa ea pana sa iasa si o trase langa mine.

  • Ea nu ti-a zis pentru ca ii era frica de reactia ta. A venit la mine sa imi spuna despre ce e vorba. astazi… am cazut de comun acord ce tratament e mai ok. cancerul tau a evoluat de fapt din celulele gastrice catre piele – stiu ca suna ciudat, dar nu e cancer mamar, cum era e obicei -… si nu trebuie sa incepi sa plangi – ok…poate si eu as incepe- dar e vorba ca fiind tanara, trebuie sa intelegi ca trebuie niste citostatice puternice. nu are rost o operatie…e prea complicata…

tocmai cand explica Rares Dariei, intra si Spiderman, cu flori si nu pot sa cred… alea sunt…ce cred eu?!
niste buretei gen talpici… habar nu am cum le zice… sunt ortopedice.

  • Buna… ziua! sau seara! depinde din ce unghi privim.

nu pot sa cred! imi batea inima ca la randunele.

  • Multumesc! da… pai…Daria el e…
  • Dragos.

Draaaagooos Spiderman.
ma plesnise rasul fara sa vreau.
Daria se potolise din plans.

  • eh… ca tot ziceam eu ca vreau un canceras.. acum ca il am… ma apuca boceala… ma scuzati…
  • ce?! da’ ce am gasit aici… ?
  • pai…un accident de masina si un cancer. ce voiai sa gasesti? esti la spital! bine ai venit la Bucuresti! ii zic amuzata de schimbul de priviri dintre barbati.

se masurau parca.

  • da… pai.. faci RMN ceva!? ma intreba Spiderman.

nu pot sa zic Draaagoos…

  • Acum o sa vina cineva sa o ia! Rares, apropo.

Ii zambea atat de … fals, ca mi-era ca ii scapa fata pe jos.
ooof Doaaamne… si barbatii sunt ca femeile?!!?
adica… sa le vezi fetile… parca erau doi caini care s-ar fi marait. parca Dragos era mai potolit. Rares ar fi sarit la gat imediat.
imi imaginam ce fete ar fi facut cu totii cand era si Bogdan… Bine ca ajunge maine! slaaava… pana atunci urmau alte replici acide.

  • pot sa merg cu ea?! intreba Spiderman.
  • du-te…

invartindu-te sau dracului?! voia sa zica dupa privire Rares.
Ce-i drept, eu alergam dupa Spiderman..acum ca s-au nimerit mai multi…eu n-am nicio legatura. Nu voiam sa ranesc pe nimeni.
Rares iesi dupa Daria eu am ramas cu Spiderman.

  • ce se intampla de fapt aici?!
  • uite…cu Rares m-am consultat despre ce are de fapt Daria… un fel de cancer gastric ereditar difuz care s-a transformat parca in melanom…sau in fine… la tine m-am gandit tot timpul si… am crezut la un moment dat ca esti gay sau ceva… ca era liniste prin telefon… si… nha… poate am inteles eu gresit.. la tine ma gandeam si cand n-am fost atenta cand treceam strada… si crede-ma cum vrei tu… dar… deja sunt amortita si nu mai simt nimic de la jumatatea drumului…

cred ca folosisem toata energia ca era cat pe ce sa lesin.

  • M-a luat in brate. Imi pare asa rau… Dar nu sunt gay! Cum naiba?!!
  • Nu raspundeam pentru ca eram foarte ocupat… a trebuit sa fac 3 garzi, sa fiu si la clinica… si la alti pacienti… abia aveam timp de dus seara si sa mananc. dar… peste tot… m-am gandit la cum au fost clipele alea formale si totusi… asa… a fost… intrigant…si altfel.. adica.. eram naucit… cu totul…
  • am citit ca erai vulnerabil in ochii tai. cand ma roteam… si… mereu sunt atrasa de asta in ochii unui tip. adica.. daca erai la misto imi dadeam seama…dar… asa…
  • am niste cicatrici din trecut pe care le port inca..si as vrea sa o iau cu usurelul… si trebuie si rabdare din sensul celalalt…
  • nu-mi da detalii. nu vreau sa stiu ce si cum… vreau sa imi zici pe scurt… e numai in capul meu ce am gandit…!?
  • nu stiu ce ai gandit tu, dar mi-au ramas ochii tai in minte… privirea si surasul…

Nu pot sa cred. Spiderman… omul asta…la care visam.. sigur nu au droguri bezelele?poate am murit?!!? ah?! nu e posibil..

  • am o varsta… nu mai merge joaca… adica… am auzit si conversatiile…

La ce etaj au astia RMN-ul?!!??
ne-au dus la etaj – cred ca 4 dupa cum mai apucam sa vad- …
inca Spiderman era cu mine. Eram si mai confuza.. ok.. parea logica faza cu tacerea.. aproape.. dar… n-am inteles restul…
cum adica nu mai merge joaca?! adica…ce? voia sa … e nebun?!
ori eu numai pricep romana?!

  • va mai doare ceva, doamna Stoenescu?!
  • Doamna?!
  • am fost si eu maritata. nu am voie?! intreb eu indignata.
  • ah…
  • si era doctorul cel mare de la Colentina.
  • unde ai ramas…
  • da… am fost aproape 20 de ani…
  • dar nu erai studenta?!
  • da…dar eram prea studioasa.. si m-a remarcat. a fost mai mult o relatie prieteneasca, nu sexuala neaparat.
    o ziceam cu atata sinceritate, ca mi-era ca imi dau lacrimile si sunt la decernarea premiilor Oscar. normal, pentru sinceritate!

se uita la mine,dadea aprobator din cap – parca era comisia de validare a adevarului- a zambit, si-a dus mana la nas si a zis:

  • e foarte bine! o sa o luam si mai cu usurelul.

a zambit. asa zambeste? zici ca are 15 ani!! si are gropite in obraji. ca Daria!
mai bine se potrivea cu ea. Imi venea sa ma ridic din carut si sa i-l las cadou cu fundita.

  • cred ca de la Picasso am perioada roz, zic eu cu greu.

Ma tine de maini cand ma baga la RMN si vede exact unde si ce e mai era.

  • Nu se poate… nu se poate…

era o fractura de sold, un fel de emfizem si ala…ce dracu’ era ala micu’ din uter!?!!?

  • esti gravida?!!?!? intreba si el in timp ce intrebam si eu mintea.
  • uuups!

am inceput sa radem si eu imi muscam buzele.
luna trecuta, cu ultimul ex…a fost ultima oara..si…se pare ca mi-a nimerit un ovul…

  • nu e nimic… e foarte bine…
  • serios?! eu nu am avut copil… zic eu rusinata pana in varful sosetelor. cred ca de fapt se inrosisera si culorile alea gri pe acolo…
  • vorbiti dupa! va rog!? isi dadu ochii peste cap doctorita e acolo.
  • da… desigur.

zici ca aveam 16 ani. si … mai rau ca in filme.
doar ca era la nivel de 40 de ani. si ma apuca rasul si ma cutremuram toata.

  • va rog…incetati din ras.
  • imediat. imi trebuie putin aer.

cand am iesit putin sa iau aer, m-a sarutat. atat. cu buzele. exact cum imi place mie.

  • nu se poate…aici nu e matrimonial.
  • imediat! face el semn cu mana.

nu pot…sa cred. ca endorfinele mele vindeau si durerea aia de la sold… parca se duceau endorfinele la locul durerii si indepartau totul.
m-am asezat la RMN, cu zambetul larg cat aparatul si puteau sa ma scaneze pana maine… maine… god! maine!? maine vine Bogdan… sper sa nu ajunga!!!! ma rugam eu la asta cand…

  • gata! am terminat! aveti o…
  • fractura de sold, o sarcina si un emfizem! zise el amuzat de fata doctoritei.
  • dar cum..?
  • sunt radiolog si eu. doar ca in alta parte! se amuza si mai tare. emfizemul l-a facut de la cei din jurul ei… si se poate rezolva.

Doamne…???
cine zicea ca viata unui medic e plictisitoare, n-a intalnit-o pe Carolina Stoenescu.
M-a luat de mana cand am ajuns in salon si a stat cu mine.
I-am zis de Daria si de ceea ce are.

  • Da… numai citostatice puternice ii trebuie… nu cred ca i-ar placea pielea de la coapse pe abdomen…
  • asta i-am zis si eu…cred! da-mi, te rog telefonul.

Tocmai cand voiam sa o sun, ma suna ea:

  • Carol, stii… uite.. mi-a explicat Rares… am inteles de ce nu mi-ai spus… e ereditar… e o ciudatenie cum s-a ramificat invers… O sa vin mai tarziu putin pe la tine. esti bine?!
  • Da, sunt cu Spiderman…
  • da!?!?! a venit?! wow!
  • cine e Spiderman?! ma intreaba Dragos.

ii fac semn ca tu, de la ochelari si l-a busit rasul de-a binelea. a dat din cap, si-a muscat buza si a iesit pe hol sa rada mai bine.

  • da… nu ma intreba… mi-a explicat totul.. vrea sa o luam cu usurelul..sa nu avem asteptari… auzi?! sunt gravida!!! cu Radu-cel-tampit!! iti vine sa crezi?!
  • Doaaamne.. maica… Domnului!! o apuca rasul si pe Daria in telefon. Hai frate…cum ai asa oranduite?!
  • Nu stiu nene..dar e asa… nu stiu… si nu e indignat sau suparat… adica.. parca se astepta sau ceva de genul.. si e radiolog. mi-a pus diagnosticul inainte sa zica aia. am o fractura de sold…deci o stau pe acasa… muhahaha.
  • adica in spital! am vorbit cu Rares. a vazut ce ai. inclusiv si bebelu’… dar… culmea… nu era indignat… era mahnit. parca zici ca voia sa fie al lui…
  • serios?! da’ ce e cu oamenii astia!?
  • o femeie medic la 40 de ani e ceva… nice.. si una ca tine e si mai niiice! zise Daria. Mai vrei bezele?! ma intreba ea.
  • ah… nu! am acum de unde sa ma bezuiesc! ihihi! hai…sh… ca trebuie sa vina Spiderman..a aflat multe azi despre mine… cred ca multe…
  • Ne vedem maine, deci!? intreba Daria.
  • auzi? 25.000 euro ajung?! pentru Congres?!
  • mai pune. numai cazarea a fost vreo 7000. mancarea a fost alti 7000. oamenii mei ma costa 5000. acum… nha… si locul de inchiriat a luat cam 4000. Cadourile pentru cei straini alti 2000.. deci.. 30.000?! sau 35.000?
  • ok… e ok! macar l-am gasit pe Spiderman! iti dau mai mult!

inchid.

  • Esti ok?! intreba el printre ochelari. am ras de mi-am aranjat maxilaru’ la loc. deci…Spiderman… de la rama…
  • da… sorry! Nu mi-a venit altceva..
  • esti …

si ma saruta pe buze iarasi. era asa de delicat, ca un fel de briza marina. Nu BAGA limba pe gat pana la amigdale… si ma pupa pe gat.

  • abia astept sa te muti la mine.
  • usurel…ai zis usurel…
  • da… sau ma mut eu aici…
  • ai veni tu aci!?

aveam ochii cat cepele de uimire. deci stiam eu ceva cu auriul ala… adica…
imi venea clarinetul de aseara in urechi.
trebuia sa ma trezeasca sau sa ma ciupeasca.

  • auzi…esti aici?adica…sigur nu sunt drogata…si vorbesc cu vreo stafie ceva?!!? intreb eu asa brusc, cu ochii mirati.
  • nu! nu visezi! zise al amuzat.

ma saruta din nou si ma inveli.
veni Rares.

  • Peste 3 ore ai operatia, la colegul meu Pusra. e foarte bun si poate sa asiste si … (isi facu ochii mici) Dragos.

zambi mai binisor de data asta, cand dadu mana cu el.

  • Ok.. vin si eu… dar stai si tu!? intreba Dragos.
  • da… stau si eu. Carol mi-e colega din facultate… o stiu si in varianta maritata si varianta mai putin maritata… insa nu ne-am pus-o de cate ori iti imaginezi. eram ocupat atunci cu altele…
    o zicea asa ciudat…cu parere de rau…
  • si asa m-am insurat cu cea pe care am lasat-o gravida… si cam atat… acum divortam.
  • baieti… vreau sa dorm. macar 3 ore alea! zic eu cascand obosita.

chiar eram!
Rares m-a pupat ultimul pe obraz, Spiderman primul, si a ramas cu mine. asa tin minte.
M-a trezit alarma lui Spiderman. erau niste viori.
si el tresari.

  • operatia… trebuie sa inceapa!! zise el panicat.
  • calmeaza-te… o sa fie bine!

serios?!

220 capitolul 10

Cred ca nu am dormit toata noaptea.
am stat sa ascult clarinet si toata orchestra… zici ca eram setata… daca tot nu am parte de sex, macar sex auditiv sa fac… si sa iasa cu orgasme auditive. nu stiu daca exista, dar sigur starea aia asa a fost…
am adormit si eu pe la 4 si la 7 mi-a sunat ceasul – si asta la propriu-.
doamne..a fost mirific valsul ala… m-am rotit atunci cand erau cu cantecul.. bine ca eram in camasa de noapte…parea asa… ireal.. stinsesem lumina…si am deschis geamul… si batea luna… si eu cantam versurile… pe ritmul lor.. si iesea si valsul perfect… bine.. fara partener… dar zic ca a fost ok asa…
cred ca al doilea sot va fi compozitor.niciun medic. nu merita. 😀 asa, ma incanta si pe mine acasa…
si cum era cobza aia… ti se inmuiau genunchii…
m-am trezit vesela, de parca dormisem 100 de ani. Corina dormea dusa la 7.
nici nu stiam daca sa o trezesc… asa…ca am lasat-o sa doarma.
m-am bagat la dusul de dimineata. inca ma gandeam la sunetele alea de aseara -azi-dimineata si ma clabuceam cum suna saxofonu’ din urechile mele. apoi m-a plesnit rasul.

  • stii sa canti la trompeta… fata frumoasa esti…

mda… cu trompeta aia nu stiam eu sa cant, dar nha…e bine ca macar dansez de rup gura targului. Daria le avea cu pictura, Corina cu scrisul, eu cu dansul. Ce sa mai zic!? nici daca ne cautam nu ne gaseam asa…

sa ma spal pe par?! adica… ?!nha.. la cat e de cald…se usuca pana ajung la spital.
am iesit de acolo toata aurie -asa ma simteam- si mi-am luat si haine aurii pe mine. simteam ca va fi ceva bine azi. pe langa revederea cu Rares. simteam ca plutea ceva divin.. puteam sa miros in aer.
am dat pe mezzo pana sa ma imbrac,sa imi iau mape si laptopul si toate cele.
era o piesa de galop pentru mine, dar era fainuta. allegro ma non troppo… nu stiu de cand stiam si stilurile…
telefonul era gol. o sa faca praful, daca astept dupa el.
cred ca era olandez sau neamt compozitoru’ de aseara!! sigur… uite…nu se terminase inregistrarea…. avea niste dinti pusi – ha, spiderman nu avea, parca! – si…un zambet de se topeau camerele de filmat.
phuai… o sa ii zic Spiderman… de la ochelari. sau de fapt pentru ca ochelari. da’ zau ca zici ca is de vaduva d-aia veninoasa… cum era? un paienjenut mititel…care omoara de te prinde. rrr.
am gasit si o piesa exact…care sa imi arate ca … my heart is gone.. de fapt, am uitat-o prin seara aia. De asta am luat-o la fuga. aveam in geanta foaia scrisa de el. o pastram. parca era un biletel de adio si de revedere… mi se strangeau toate gandurile intr-un loc in inima… trebuiau sa se conecteze cumva.. desi logica nu avea nimic. ascultam piesa asta si o fredonam usor.

era frumos mesajul… nu aveam nevoie de alta inima, desi e uitata… si in cazul meu, fugita. gandurile erau reci si ma trimiteau la plimbare, inima se iluziona… parca era in poza aia cu inima plina de plasturi si cicatrici si mintea o intreaba “cand te inveti minte?”.
imi amintesc cum in liceu mi-am luat o teapa de 3 ani cu un coleg… chiar 4. asteptand dupa el sa aiba vreun impuls ceva, nimic. la finalul liceului, pe hol, era cu una. si mie imi vindea gogosi cu “nu sunt facut sa iubesc!”.
cand vorbeam cu el la telefon, era interesat sa stie ce cred eu despre aia. ce sa ii zic?! ca am stat 4 ani sa ma saruti si ti-ai batut joc de timpul si nervii mei ca sa fii cu asta? interesant. nu pot sa zic.
apoi a fost Rares dupa ce m-am maritat cu un medic mai mare ca mine cu mult. nu de fericire l-am luat. ci sa am pe cineva alaturi, sa nu mor proasta. a fost ok.
A fost interesant… nu ma culcam cu el, dar din cand in cand… il invita fostul sot sa ii lase toate chestiile pe cap… iar el sa plece prin lume…cu mine. ma uitam la Rares ca la Octavian din liceu. acelasi aluat.
acum imi amintesc de astea cand eram in metrou si ascultam piesa. am pus-o pe repeat.
da… cu tipul de la 19 ani m-am maritat. am zis ca avea peste ce aveam eu cu mult. avea rabdare si experienta. m-a coplesit cu atentie si bunatate. de divortat am facut-o pentru ca amandoi voiam altceva – dupa 19 ani- si… asa s-a intamplat… dupa divort am stat 6 luni degeaba – cu munca, normal, dar nu cu ceva mascul in zona – si apoi am dat de Radu la cursurile de gatit – cursuri pe naiba… imi dadeam cu parerea prin bucatarie acolo…o faceam pe naiva…
n-a fost nimic serios. desi puneam suflet, parca nu simteam ceva…reciproc. s-a si dovedit, de altfel.
si la ce bun sa simti daca oamenii te vor sa nu simti?!
la ce sa simti daca nimeni nu simte ca tine?
o sa raman sa simt si altii, daca nu simt, macar sa nu se prefaca de “imi pasa de tine”. hell cum sa iti pese daca nu simti?!

@@
ora 13
tocmai urcam scarile ca ma suna Rares.

  • Hey… unde esti? ma intreaba el.
  • pe scari. urc. acum ajung.
  • ok… acum am terminat si eu o operatie. a durat 4 ore. groaznica. ditai…
  • ne vedem in 4 minute…asteapta sa ajung sus.
  • ok.

a inchis.
mai aveam putin sa deschid usa, ca aud niste sunete ciudate. si nu, nu erau pacienti pe hol.

  • daca tu crezi ca…

aveam urechile palnie… ca aud doua bufnituri si apoi un pleosc.
si se deschide usa.
m-am dat in spate si am ridicat mana ca si cum urma sa o deschid. asta a fost impulsul, nu!?
iesi o tipa roscata, inalta si furioasa. asta era sotia lui? amanta? ca nu mai inteleg barbatii chiar deloc.
intru si eu rosie la fata si ma asez pe scaun.
vine si el.
a imbatranit? ce s-a intamplat cu el?!

  • Rares?! tu esti? ma ridic sa il pipai pe fata.

nu aveam alta intentie.

  • da… divortez in curand.
  • cine era..?
  • Laura. nevasta-mea.
  • asa inalta ai gasit-o?!

eu nu imi amintesc sa o fi vazut-o vreodata.

  • da… stiu… nu de inaltime e problema. eu mai calc stramb …
  • da…te impiedici sau cum?! intreb eu razand.
  • stii foarte bine… am luat-o de nevasta pentru o lasasem gravida. nu ca o iubeam. Eu am tinut la o singura femeie. in a carei casa am intrat de multe si culmea, nu sa ma culc cu ea, ci ca aveam treaba cu barba-su.

de ce facea asta?! de ce!? de ce am gresit eu asa?!
ma uitam la el.

  • nu am venit sa ma aburesti…

se apropie de mine in 2 pasi – parca- si ma saruta pe gat si ma lua in brate, imi puse o mana in par si nu, nu pot sa cred, ca aveam un corp asa de carpa…raspundea… l-am sarutat, desi imi venea un gand cu Spiderman in minte.
m-am retras la timp – cred.

  • e vorba de prietena mea. biopsia indica melanom malign si banuiesc ca porneste din celulele alea…
  • da… am citit articolul tau recomandat… esti minunata. si cum ma gandeam aseara, eu zic ca doua citostatice ar trebui sa resoarba tumora…
  • da… stiu. la asta m-am gandit si eu. altfel, nu vad cum ar accepta asa operatie…

iar se apropia de mine, iar ma saruta exact cand voiam sa continuu fraza.
si nu stiu cum – si de ce- isi strecura mana dreapta pe sub bluza mea aurie.

  • nu…nuu…nu e bine… nu…eu zic ca nu…! ziceam eu timida.

ma gandeam la Spiderman si ca el trebuia sa fie asa, nu Rares!!
il resping pe om, ii zic ca sunt intr-o relatie – inventata!- si scap.

  • da’ mereu nu ne sincronizam? intreba el enervat parca.
  • nu stiu. cum facem cu tratamentul pentru prietena mea…?

ar fi tare sa se cupleze ei doi…ca sa fie tabloul mortal.

  • cati ani are?!
  • 25…
  • perfect. va fi urmatoarea sotie.
  • ce?! asa…?
  • pai sigur scapa cu bine…si te vad si pe tine zilnic… deci da… cam asa se gandeste.

cand am zis eu ca toate mi-o iau inainte cu maritisul cu doctori.
mai bine nu divortam. macar eram maritata…
dar asa…nu dadeam de Spiderman.
daca stia omul ca ii ziceam asa… mai bine ca nu da nimic.
culmea… simt o vibratie in geanta.

  • stai nitel.

era sa lesin. era Spiderman.

  • esti bine?!

pe bune… daca sunt bine?! cu dracu’ sa fiu eu bine cand nu dorm si ma gandesc la toate tampeniile cu tine?! de la curatat cartofi, aspirat prin casa si pus masa, pana la sex si adormit in brate?!
am schimbat discutia catre a suna. ciuciu inapoi. stiam eu.

  • cine e?
  • prietenul meu.

mda.. prieten…nu iubit! cine stie… poate in alta viata…

am ramas amici – desi mi se trezira celulele- si acum mergeam pe jos. de la Floreasca pana acasa. care era in Colentina. ma tot gandeam la Spiderman de ceva zile…
trebuie sa mearga… trebuie… nu vreau sa fie vorbe goale…
sa zic ca sunt bine e minciuna.. sunt bine pentru ca amintire, dar nu sunt bine… deloc. gandurile tot acolo se duceau…
in clipele alea… parca ramaneam acolo blocata. nu mai stiam sa
dau pe play si sa trec la prezent…
nici macar nu observam semafoarele. o luam asa… ca nebuna. pe caldura, pe uscat, ma pedepseam singura pana uitam…
uitam de mine.. mereu faceam asa… dadeam tot si atat… o sa … fir-ar! era rosu?!
noroc ca nu m-a busit rau. mi-am ferit piciorul stang la timp.
auriu…stare aurie… stare… rosie!?
m-am ridicat rapid si apoi am luat-o la fuga.
nebuna care a fost lovita si o ia goana…schiopatand usor… imi imaginam…