Blue Henrietta

Abstractionistii folosesc forme si culori pentru a DISTORSIONA realitatea. Expresionistii folosesc emotia pentru a IMPRESIONA pe cei care privesc realitatea. Iubitorii artei populare folosesc texturi si modele pentru a DECORA realitatea. Contemporanii preiau o tema cunoscuta si MODERNIZEAZA viziunea cu ceva inedit. Artistii naivi folosesc inocenta copilariei pentru a LUMINA realitatea. TU CE FACI SA LE CUPRINZI PE TOATE?

Consumul rational al antibioticelor, spalatul mainilor sau vaccinarea, metode prin care se pot evita infectiile nosocomiale

Consumul rațional al antibioticelor, spălatul mâinilor sau vaccinarea sunt câteva dintre metodele prin care se pot evita infecțiile asociate asistenței medicale sau nosocomiale, potrivit unei informări a Centers for Disease Control and Prevention (CDC, Statele Unite).

Această informare vine ca urmare a consecințelor grave pe care uneori le dezvoltă persoanele care primesc îngrijire medicală –  infecții grave care pot duce la septicemie sau deces. Aceste efecte pot apărea în orice unitate medicală, cum ar fi un spital, clinici ambulatorii, centre de dializă sau unități de îngrijire pe termen lung.

Aceste infecții sunt numite infecții asociate asistenței medicale, iar adesea sunt asociate cu dispozitivele utilizate în proceduri medicale, cum ar fi cateterele, ventilator sau dispozitivele care asigură ventilația asistată.

În acest sens, specialiștii CDC recomandă persoanelor internate să întrebe medicul orice nelămurire și ce acțiuni desfășoară pentru a-i proteja de apariția infecțiilor; să păstreze mâinile curate prin spălarea frecventă – și vizitatorii trebuie să se spele atunci când sunt într-o unitate medicală. De asemenea, infecțiile asociate asistenței medicale pot apărea și pe secțiile de chirurgie – de aceea trebuie o atenție sporită în acest sens, de prevenire a acestora. Utilizarea seringilor, acelor și cateterelor trebuie să fie individuală și unică, astfel încât acestea să nu se re-folosească.

Referitor la consumul de antibiotice, persoanele internate trebuie să cunoască distincția dintre terapia administrată în cazul infecțiilor bacteriene și aceea care se dă în infecțiile determinate de virusuri – gripă sau răceală. În cazul celor din urmă antibioticele nu au niciun efect. De aceea, CDC sfătuiește pacienții să întrebe furnizorul de asistență medicală despre utilizarea altor produse care redau starea de bine evitând consumul antibioticelor, iar în cazul în care se prescriu antibiotice, aceștia trebuie să ia medicamentele după recomandarea medicului și să nu sară peste doze.

O altă problemă de sănătate care poate fi indiciul apariției unei infecții asociate asistenței medicale este apariția diareei. Tulpinile de Clostridium difficile sunt adesea implicate în acest tip de infecție gastrointestinală cu efecte imprevizibile și grave – deshidratare severă sau deces. în această situație, specialiștii CDC atrag atenția că atunci când o persoană prezintă mai mult de trei scaune diareice în mai puțin de 24 de ore să îi spună medicului – chiar și atunci când i se administrează antibiotice.

Semnele infecțiilor sunt adesea nesesizate sau subapreciate de un pacient. În cazul anumitor infecții ale pielii apar roșeața, durerea sau febra. O consecință a infecțiilor asociate asistenței medicale este sepsisul, o complicație care pun în pericol viața.

Vaccinarea este o altă cale prin care se pot evita infecțiile asociate asistenței medicale. Astfel, vaccinarea individuală și colectivă împotriva gripei și a altor boli contagioase reprezintă una dintre metodele de scădere a numărului infecțiilor.

 

posted by blue henrietta in medicinisme and have No Comments

Studiu: Podele din camerele spitalelor ar putea fi o sursa subapreciata pentru diseminarea agentilor patogeni

Podelele din camerele spitalelor pot reprezenta surse de transmitere a unor infecții cu diverși agenți patogeni, printre care Clostridium difficile, Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) și enterococi rezistenți la vancomicină (VRE), se precizează într-un studiu publicat recent în American Journal of Infection Control (AJIC).

 

Această concluzie vine după ce o echipă de cercetători ai Universității de Medicină din Cleveland au inclus în studiu cinci spitale din zona orașului. Personalul spitalului nu a făcut parte din studiu, însă pentru fiecare spital în parte.

Personalul serviciilor de mediu a curățat suprafețele, care adesea folosea tampoane de albire – când s-au constatat infecții cu C difficile (CDI) izolate zilnic în camere, în timp ce pardoselile erau curățate în timpul internării sau numai dacă erau vizibil murdare (s-a folosit un dezinfectant pe bază de amoniu cuaternar, după ce pacientul s-a externat).

În plus, un spital dintre cele cinci a folosit un dispozitiv de decontaminare a camerei cu ultraviolete-C,  ca adjuvant la standardul de spălare după externarea pacienților din camerele cu CDI.

În total, specialiștii au cultivat și au examinat mostre provenind de pe suprafața a 318 de podele din spitale – unde159 erau suprafețe din camere cu pacienți, iar 112 camere erau cele în care nu s-a constatat CDI.

 

Rezultatele au arătat că etajele în care erau camere cu pacienți erau adesea contaminate cu MRSA, enterococi rezistenți la vancomicină și C. difficile – de exemplu, în cazul a 47 de podele ale camerelor în care au fost pacienți s-a constatat infecția cu C. difficile (CDI).

 

De asemenea, cercetătorii au descoperit că 31 dintre obiectele cele mai utilizate ori de pacienți ori de personalul medical prezentau un risc la fel de crescut de apariție a infecțiilor ca și podeaua – de altfel, contactul persoanelor cu obiectele aflate pe podea de cele mai multe ori a condus la transferul agenților patogeni către mâini (și eventual alte suprafețe corporale).

 

Mai precis, obiectele cu risc crescut de răspândire a infecțiilor fie erau ale pacientului, personale (îmbrăcăminte, bastoane și încărcătoare de telefonie mobilă), fie dispozitive medicale sau consumabile (puls- oximetru, butonul de apel, pad de încălzire, pisoar, toc de ochelari), fie lenjerie de pat sau prosoape. Rezultatele au arătat că din 31 de obiecte prezente sau care au avut contact cu podeua spitalelor, șase obiecte (18%) prezentau tulpini cu MRSA, pe alte 2 (6%) erau tulpini cu VRE și în cazul a 3% dintre obiecte s-au găsit tulpini de C. difficile.

 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infecțiile nosocomiale sunt prezente în orice unitate medicală și afectează atât țările dezvoltate cât și pe acelea aflate în curs de dezvoltare. Aceste infecții dobândite în spitale sunt cauza multor decese și cresc morbiditatea în rândul pacienților spitalizați. Datele OMS arată că peste 1,4 milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de complicațiile acestor infecții nosocomiale.

 

 

posted by blue henrietta in medicinisme and have No Comments