Posts Tagged ‘ no country for old men

no country for old men recenzie

Salutare!

Filmul a avut premiera prin anul 2007, adica acum 10 ani- ma rog, era noiembrie 2007 cand s-a lansat, deci aproape 10 ani. Ceea ce ii da savoare o sa urmeze in cateva randuri.

Filmul No country for old men  debuteaza cu seriful Ed Tom Bell (aka Tommy Lee Jones) care povesteste despre un tanar care a ucis-o pe prietena lui de 14 ani, denumita atunci “crima pasionala”, dar care, conform marturiei tanarului de la acea vreme, “he tolt me there weren’t nothin’ passionate about it. Said he’d been fixin’ to kill someone for as long as he could remember. Said if I let him out of there, he’d kill somebody again. Said he was goin’ to hell. Reckoned he’d be there in about 15 minutes.

in paralel, cineva (subaltern)  inchide telefonul zicand ca care “are totul sub control” … mai putin pe Anton Chigurh (interpretat de Javier Bardem mai mult ca perfectul), care-l va sugruma cu mainile goale – desi incatusate. Ce e interesant? Ca nu arata niciun fel de emotie pe chip.

si sunt doar primele 2-3 minute din film.

APOI, Anton opreste un alt ofiter cu masina de politie – pe care si-a luat-o din unitatea de unde s-a autoeliberat- pe care-l impusa drept in mijlocul capului – dispozitivul sau “Sofisticat”…

Moss (aka Josh Brolin), un veteran de razboi care “vana” caprioare (si rateaza tinta) se duce dezamagit pe camp si vede dare de sange proaspete – nu, nu erau de caprioara, ci de… caine(dupa cum afla cu binoclul)- un supravietuitor de fapt (trebuie sa priviti toata “scena”). nea Moss urmareste directia opusa si ajunge la mai multe masini de “politie” care erau goale, pentru ca oamenii de condusesera erau cadavre – mai era un caine. In zona lor, Moss gaseste  intr-o camioneta, tadaaa, heroina – ceva kilograme, mai exact.

se mai uita -stanga, dreapta, mijloc- si vede cativa copacei. la umbra unuia dintre copaci, statea un nene – ca avea pantofi ascutiti, purtati si para-purtati, de desert si cel putin in Texas. la fel.. de mort. :)) si LANGA el, o valiza cu 2 milioane de dolari.

(APROPO, MAI toti folosesc ACEL accent texan! aruncat printre litere).

Dupa ce face aceasta descoperire, Moss decide sa ia cu el, dupa multe oftaturi ciudatele, dar … da, ia in camioneta lui VALIZA. oare…de ce sa iei probe de la locul faptei? doar pentru ca .. lacomie? INTREBARE.  valiza va fi ascunsa undeva – de fapt, nu risca. o sa stea cu el .. prin zona.

aceasta decizie -tipic omeneasca- va fi de fapt apanajul actiunii si intrigii viitoarei desfasurari de gloante si cadavre.

Fratii Coen realizeaza si cu aceasta ocazie un film in care iti pun la incercare anticiparea, rabdarea, nervii, simturile, ratiunea… ce vrei tu. ceea ce este bine, pentru ca daca era lipsit de sens – si stim cate filme exista fara noima sau baza de intriga lucrata…

trecem peste parerile personale.

Anton este personajul principal! el este cel “vanat” si deopotriva, el este cel care “vaneaza”.

Moss este personajul secundar foarte bine jucat si el – schimbul de replici de umor negru satisfac “nobletea” oricarui om (“dar mama ta e moarta! ce cauti la ora asta prin oras? unde te duci?” (sotia lui) la care el “eh..atunci ma duc sa o salut eu!”). Moss are remuscari si se intoarce la locul crimei – pe care il descoperise el primul- si constata ca sunt multe lucruri schimbate – desi aparent stau la fel, totusi… ceva nu e la fel.

cum se uita Moss in spate sa vada daca e masina la locul ei, ii vede pe unii care ii dezumfla roata, iar apoi gonesc spre el… ca apoi.. sa il urmareasca (ei din masina si el pe jos) o bucata de drum buna, il nimeresc cu alicele si .. ei bine, Moss cade intr-o rapa, “urmatorii” dau drumul unui pitbull .. care .. va inota cot la cot … sau ma rog.. peste umar cu Moss si va fi in cele din urma impuscat (canidae gen!).

Filmul in sine este o panza de paianjen – Anton e paianjenul- iar restul, niste musculite care pica cu voia sau fara voia lor in plasa asta. Este o plasa rezistenta, care te va tine pe scaun cel putin 1 ora si 30 de minute.

Scena din benzinarie ne ofera o imagine a tipului de personalitate a lui Anton.

Ei bine, tot filmul este acel psihopat – meticulos, rabdator, care suceste mintea pe toate partile, care vrea sa nu fie vazut – scena cand e ranit in intersectie si cere camasa unui pustan, pe care i-o plateste si ii zice “you didn’t see me”… da! Anton se considera un zeu al destinului, al sortii – victima trebuie sa isi aleaga partea monezii (cap sau pajura), e intrebata, martora fiind la o alta crima “it depends… if you see me!(?)”…

toate aceste reguli proprii – el face dreptatea “dupa propria regula”, propriul calapod si propriile “masuratori”, pentru care nu trebuie sa fie vazut.

Rolul lui Javier este atins bine, personajul are intensitate, “le face si desface” in filmul acesta. Ucide fara remuscare, fara emotie, fara nimic uman – e pur si o “motivatie” ceea ce crede el ca e bine.

Acea arma cu care se impusca vacile arata de fapt “cum considera” SAU reflectia sa despre oameni – considerate de genul “niste bovine”. Orice scena in care apare Anton iti ridica pulsul – cand il stranguleaza pe “ofiter”, cand impusa omul din hotel, pe “avocat”, pe .. n :)). Toate adunate aduc o frecventa cardiaca la 130 de batai pe minut.

O scena interesanta e cea in care intreaba la biroul de informatii despre viitoarea sa tinta – Moss. Si normal ca tipa nu ii spune pentru ca asa e protocolul. Cand vine cu acest motiv o lasa in viata – procotolul fiind un argument al legii pe care nu-l putea contrazice… pleaca. Nu inainte sa observi treceri de ton – de la “acel ton” cand e sigur ca obtine ce vrea, la cel de amenintare, mai jos, ca apoi cand intreaba a treia oara – si e acelasi raspuns- e tonul politicos. normal, nu-i merge cu orice ton si-ar lua, pentru ca femeia nu-si schimba cuvintele – le folosea pe acelasi pe acelasi ton*cu o usoara iritare cu “You don’t hear? WE DON’T GIVE NO INFORMATION!?”.

Scena cu benzinaria si cu vanzatorul indica alta parte a lui Anton. intreaba fireste cat il costa benzina si ce mai vrea sa cumpere si poarta o discutie nu tocmai placuta cu vanzatorul – ma rog, placuta in sensul ala, de tensiune psihica. Vanzatorul il provoaca printr-o simpla politete, astfel ca Anton devine in replici conflictual. – chestii de joaca psihologica. dupa replici de genul

V: it’s something wrong?

A: You askin’ me if it’s something wrong with anything?

iti dai seama cam spre ce se gandeste Anton deja.

Adica, il intreaba la cat inchide – brusc, vanzatorul zice “now”, la care Anton “now it’s not a time” :)) …la care vanzatorul o schimba: generally at dark, dark.. (very dark, cel mai dark dintre dark de noapte!).

dupa ce ca nu-i vede frica omului din fata lui, prin acea fata plina de dispret si replica “you don’t know what you’re talkin’ about!”, dupa multe tatonari sa vada daca il omoara sau nu – vanzatorul era considerata victima deja, in tot acest timp- Anton il pune pe vanzator sa aleaga cap sau pajura.

dupa multe alte replici, de ti se scoala parul pe ceafa, vanzatorul alege cap, ceea ce era, deci.. scapa. acel gen de joc psihologic.:)) cam asa joaca un psihopat. CAND vede ca o victima nu pare credibila, ii ARONDA el sansele de supravietuire, momind-o cu un pariu: ah..da? daca iei asta, traiesti, daca nu faci asta, nu prea. :) si asa, “bai, eu nu am fost chiar vinovat aici, adica… daca el n-a stiut, ce vina am eu ca l-am impuscat?”.

apropo, recent am citit un studiu belgian – 10 psihiatrii au vizionat 400 de filme considerate “psihologice” cu psihopati si bla bla. 😀 ei bine, Anton pare acel gel perfect de psihopat, iar Hanibal Lector nu prea.

Si chiar asa am simtit si eu – am vazut Tacerea mieilor si toata seria cu Lecter (ma refer la unul dintre cei..400). Ok, mananca creier de om, omoara bla bla, dar nu e psihopat Lector. e vorba de un canibalism aparte, descoperit (si deci DOBANDIT) pe vremea razboiului, comportament pe care si l-a dezvoltat odata cu scena in care isi vede familia mancata de nazisti si pe care ii va urmari pana la unul sa ii decimeze – adica, razbunare, cum i-am zice in termeni non-psihopupu. cam atat. ca stie psihologia criminalului, o stie pentru ca fost si e unul si ca e “logica” aparte. nu pentru ca nu are remuscari – ba’ are, chiar multe, pentru ca se “intimideaza” la vederea agentului Starling… si tot asa (copii, oameni vulnerabili). Ceea ce nu e cazul aici, la Anton. Anton rezista fricii, rezista senzualitatii amestecate cu spaima *Moss l-a trimis pe Anton acasa la nevasta-sa, scena e “dezastruoasa”*, rezista lacomiei, rezista… CE VREI SI CE NU VREI. insa nu arata o inclinatie “uite, eu lacrimez cand vad ca am eu sange pe mine”. nici macar atunci.

Nici seriful nu se lasa mai prejos – chiar daca apare in a treia zi dupa ce a fost crima din desertul texan SAU poate era granita cu Mexicul PENTRU ca asa ne spune geografia invatata printr-a saptea, la granita cu Mexicul e Texasul… – SI INTERVINE SI EL.

 

Anton e … cum se zice “demential”. Doar ascultati-i gandurile si uitati-va la mimica.

in aceasta scena (de mai jos,ca de ea vorbesc) pentru o fractiune de secunda se lasa ‘dus’ de cuvintele lui Carson – un nene mafiot din politie. E interesant cum il intreaba de reguli pe Carson – NU PARE GENUL CARE SA AIBA SCRUPULE!! :)) si desi sunt asemanatori (ucid cu usurinta) e o diferenta de “motive”.

Daca priviti cu atentie aici, spre deosebire de Chigurh, Wells pare chiar un tip rezonabil, cu motivatii de inteles – cum ar fi banii? Atunci cand Anton Chigurh aproape ca apasa sa -l ucida pe Wells, acesta il intreaba “Ai idee cat de nebun esti?” si ii ofera bani lui Chigurh, insa Anton nu vrea bani, ii pasa de propria forma de dreptate. ori, pana la urma, chiar si pentru psihopati, banii nu au aceeasi valoare. In acest caz, “dreptate” inseamna ca Anton Chigurh trebuie sa-l omoare pe  Wells, din moment ce Wells trebuia sa-l omoare pe Anton. DECI, aceasta scena e una iarasi intensa si iti provoaca teama si in acelasi timp, e putin sadica.

si da, afla pe pielea lui ca Anton “e mai rau ca ciuma”. 😀

 

 

O alta scena in care il vedeti pe Anton “asa cum e” … e cea in care e la motel – se descalta, isi ia arma de impuscat vite (ma rog.. oameni, in cazul lui), si merge catre o alta camera de motel in care ii gaseste pe dealer-ii de droguri (cei cu camioneta de la inceputul filmului, ei bine..erau si ei chemati de altii sa le aduca si duca heroina dintr-un loc in altul…) si pe care taca-paca … ma rog. pac pac! insa, pentru unul dintre ei e putin ingaduitor – in sensul, in care, trebuia sa nu se murdareasca chiar pe toate camasile. glumesc. 😀 trage perdeaua baii pentru ca nu merita nici macar sa-l priveasca. :) si da, aici, in camera aceasta de motel isi va lasa sosetele :)). cata delicatete, Anton. SCOATE o moneda (din acelea “ordinare”) cu care deschide locul de aerisire al camerei – unde va vedea urme de scrijelire – valiza? Moss fusese pe aici?

 

 

Nu degeaba si-a luat Oscarul  No country for old men! 

Fratii Coen au reusit o reteta pentru OSCAR? 😀

aici aveti trailer-ul, poate va uitati la ceva INTENS, CARE VA TINE PE ARCURI si dupa ce il vizionati, nu stiti exact pe care parte o preferati – MOSS, ANTON … ?

PS: eu stiu de care parte sunt. :)) nu mai trebuie sa va zic, nu? 😀 si cred ca mai bine mergea titlul “You don’t have to do this” pentru ca toata lumea inainte sa fie impuscata de Anton zice acest lucru. hmmm, laitmotiv?

Pe aceasta cale intreb cetatenii: CINE ARE romanul lui Cormac McCarthy? :) POATE as gasi si mai multe “chestii” d-ale lui Anton – poate anumite gesturi sau fraze …?insa multe dintre ele le-am aprofundat destul. Va mai las si pe voi. :)

 

B.H.