Posts tagged nu te uita la mine

nu te uita la mine 21

0

Dimineata era insorit. O zi de duminica aproape ca oricare alta.

O gasi in bucatarie. Fuma la chiuveta. e mult zis “fuma”. pufaia si facea foarte mult fum. era tot in picioarele goale.

-n-ai voie in casa sa fumezi! stii asta! zise el tusind.

i-o zise categoric.

-tocmai. ca n-am voie! se intoarse spre el.

era muscata pe tot antebratul stang. erau urme proaspete.

-ce naiba iti faci?

-ma disperi. ma faci sa ma musc si daca as putea manca singura, as face-o. in schimb, imi inghit tacerea si vorbele pentru ca nu esti in stare sa imi zici ce e in sufletul tau. ma irita al naibii sa crezi ca sunt de dat praful.

-dar nu te consider asa! chiar deloc! cred ca esti afurisita si asta imi place.

-nu iti place! nu iti place si stii! undeva in tine stii ca sunt total opusul tau. ca eu pentru tine mi-as manca si pielea in schimb tie ti-e frica de mine. sa imi zici “pleaca”! poate asta vrei, nu? poate te incurc! cine stie!? eu nu vreau boli cu tine! doar ca iti place de cine stie care. eu imi pierd lucrul daca iau ceva, intelegi?

i-o zise scuipand vorbele. era furioasa. o simtea.

-nu am facut nimic!

-ai gandit!

-stai putin! despre ce vorbim? ce infectii?

-puroiul asta sufletesc pe care mi-l deschizi si il faci sa se acumuleze. e un puroi de nesiguranta care mi se sparge zilnic prin tacerea ta… mi-l alimentezi.

se uita la chiuveta. isi arunca scrumul in ea.

-si inca ceva. nu ma lua de proasta. niciodata sa nu iti inchipui ca nu-ti stiu miscarile. iti stiu orice. chiar daca pare ca nu ma uit in directia stiu si cand respiri cantitatea de aer. si cand oftezi. si ca acum “aberezi”. nu aberez. ti-o zic pasnic ca in momentul cand voi fi indiferenta e nasol. poti sa aduci lumea la picioare. n-o sa ma impresioneze. sunt genul care si-ar lasa totul pentru tine, care ar alerga pana in Alaska in picioarele goale.. dar nu ma pune sa nu te mai vad. ma arde azi, ma arde maine, insa cand iau coaja aia … n-o sa mai fiu langa tine. nu astept. timpul nu asteapta. totul e in miscare. daca erau toate statice, la fel, mereu in acelasi loc, noi oamenii ne-am fi plictisit. pentru ca nu suntem statici, in mama ei de treaba.

-vrei dinamism? ce vrei de la mine?!?!

o privea in ochi.

-ma infrunti? vrei sa iti zic ce vreau? nu ai simtit? esti …strain, asa-i? te uiti prin mine sau cum? te credeam mai destept, nu asa opac. si stramt.

se intoarse cu fata spre el.

cu un ochi plangea si cu jumatate de fata radea rautacios.

-omule drag, nu pricepi ca nu sunt ca orice om de pe aici!? desfac, creez, asamblez si distrug la final dintr-o privire sau gand orice. ti-e greu sa realizezi asta? mintea mea e un castel. caramizi singure, puse de mine si altii. scarile sunt cuvintele de legatura. ferestrele sunt faptele. acoperisul e din idei. d-asta pare ca e cerul direct, pentru ca sunt libere. vreau sa fii liber. as fi in stare sa asist cand esti cu alta, dar nu trece peste sentimentele mele cu bocancii. nu, asta nu iti ingadui…

indrepta tigarea spre el. trase in ea fumul si i-l arunca in ochi.

-…niciodata! Ai inteles?

-si eu as putea sa te vad cu altcineva. dar sa fie o ea. sau ele.

-poftim?

trasaturile i se imblanzisera brusc. lacrima parca se opri ca la comanda. rasul isteric acoperi incaperea si parea dens.

-du-te! si impusca-te!

-doar daca iti place …eu n-as avea nimic impotriva. chiar as fi de acord si as trece peste infidelitate.

se uita la ea. rasul ei devenea un latrat.

-esti nebun! eu nu ma pasez. eu nu ma mut. doar tu ma poti muta in mintea ta si inlocui. asa cum o faci de o vreme.

se intoarse iarasi si isi aprinse alta tigara dupa ce o stinse pe aceea.

-te rog, fumeaza afara! trebuie sa aerisesc.

deschise usile.

se intoarse spre ea.

-te rog! am zis de doua ori deja.

-ti-am zis ca nu vreau!

-nu am auzit!

-zi-mi ceva sexual!

-vreau sa ma culc cu tine!

-nuuuu! asta nu ma excita. excita-ma ca sa uit de suparare. asa functionez eu. zi-mi ceva sa ma excite!

se intoarse spre el.

avea narile marite si pupilele dilatate.

-nu am idee. iti jur ca nu ma pricep!

simti o mana pe organ.

-dar la ce te pricepi!? spune-mi? te pricepi sa ma faci sa ma simt inutila, urata, tampita, chioara, nedorita, ne…nimic? la ce te pricepi, zi-mi!?

-clar sa te excit nu …

-hai sa iti zic eu… daca as fi in locul tau. ipotetic, da? ranji ea fixandu-l.

-da.

si-i povesti totul in 2 minute, cu detalii care ii faceau ochii mari. si nu numai.

-acum cum e?

-tare!? intra el in joc.

-aham.. tot eu sa fac si treaba ta? si slabi stransoarea.

-se pare ca.. te pricepi mai bine… hai sa ne impacam!

-nuuu, azi nu ne impacam asa.

si pleca de langa el.

-ma lasi asa? ca un bou intaratat?

-exact asta esti! ii rase ea inapoi. cel mai mare bou. pierzi pe barba ta, nu pe a mea. habar n-ai ce ai langa tine. nu sunt periculoasa, nu sunt mahalagioaica, nu iti dau in cap, nu te fac de ras la petrecerile tale simandicoase la care am fost si vrei sa fiu pe acolo.. stiu sa iti fac capul patrat cu tot felul, te adorm si te trezesc mangaindu-te… nu am urlat la tine niciodata, nu ti-am zis nici da-te mai incolo.. si tu? tu ce? iti imaginezi cine stie ce tempi passati si …nu uita ca iti miros mintea mai repede ca urma trupului. nu te juca cu puterea asta.

-n-ai nici dreptate si nici..pe departe. ceea ce imi imputi e egoism.

-imput? output?

-da. datele tale -input si imputarea ca verb – sunt gresite. nesiguranta ta ma darama.

-ete…te striveste. micutul de tine. sa te ridic de sub daramaturi?

-macar stinge afurisita aia de tigara. parca zici ca nu se mai termina- asa fum faci cu ea.

o stinse.

-gata. spune-mi, dragule cum e! il privi cu foame.

isi linse buzele. ingusta ochii si astepta sa atace.

-e cum iti zic.

-bine. sa zicem ca e ca tine. sa zicem. nu ca as fi de acord. si ce propui?

colturile gurii se ridicau prin aceeasi privire.

-hai, lasa ideile astea. iti faci griji degeaba. esti doar tu. doar.

-am obosit sa ma lupt cu mine in mine ….

cazu in genunchi pe gresia bucatariei.

-m-am saturat. mi se pare ca e un joc stupid… cel mai stupid joc.. nu ma pot opri sa-l joc. ce ti-e greu sa accepti ca esti intr-un loc la mine unde nu se poate ajunge de catre ceilalti? ti-e greu?

il privea in sus. intrebarea ei ii rasuna in cap.

-spune-mi!

o ridica in brate.

-iarta-ma! iarta-ma! nu vreau sa te supar. nu mai disparea. nu mai fugi. nu mai.. nu stiu cum si ce sa zic sa nu te supar. nu stiu cum sa gandesc sa nu pasesc pe linia rosie. asa ma simt. ca sunt pe front sau pe un camp cu mine ascunse.

o facu sa se agate de el. o imblanzea. o simtea relaxata.

-fa ce vrei din mine! sunt a ta. doar si numai! si lasa femeile si … alea. nu am decat idei. daca vrei ti le povestesc pe toate. dar nu… ma … instraina. nu te purta de parca nu ma vezi. arata-mi ceva nou… tine-ma in brate. atat. leagana-ma cand ti-o cer…asculta-ma…

il privea atat de bland ca era sa o scape.

-te rog ai grija! il simti ea.

-da, da! ma gandeam la cuvintele tale. nimeni nu mi-a zis atatea… ma simt atat de coplesit si…

-depasit?

-descoperit. vulnerabil.

-ah.

-parca dai o cortina cand vorbesti. parca imi citesti in suflet si minte…

-ti-am zis ca asta fac… dar nu vrei sa crezi…

-ne-am impacat? nu-mi place sa ma cert cu tine. e ultimul lucru de care sau pe care sa il mai pe cap.

-cred ca da. deocamdata.

incepu sa il tachineze.

-nicio femeie nu a pus asa mana pe penisul meu! serios! si niciuna nu mi-a descris exact ce vrea.

-eteee… niciuna nu avea gura sau creier..

-nu stiu. poate curaj?

-poate?

-serios. nimeni nu m-a atins atat de direct si sa ma priveasca asa. sau sa imi zica …stii tu ce!

-dar ce vorbeati nene? cum e vremea? cat costa chilu’ de rosii? cum merge bursa?

-nu! dar clar nu asa.

-“aah dragule… poti sa iti pui limbuta pe cele doua broboane de struguri?” si tuguie buzele intr-un mod amuzant. Fanuuus!

il facu sa rada.

-nu! nu asa! nu te comparam cu altele, iti ziceam ca nu…ma asteptam …

-sa iti descriu drumul matasii limbii dintre Occident si Orientul femeii? baby, eu ard. nu te juca cu focul daca nu stii cum sa il intretii! si isi misca sprancenele in acelasi timp. Vino si ia-ma!

-Nu ma intarata iarasi!

-dar vaaai, de ce? nu faci fata distractiei?

-o sa faci tu spatele! ii raspunse el serios lasand-o pe pat si urcand-o intre perne.

ii desfacu sireturile rochiei cu dintii, apoi o mana o baga pe sub lenjerie si isi ingropa fata in pieptul ei.

o simtea cum se arcuieste in mana si se impinge in el.

-ia-ma! sunt a ta! ii repeta la ureche.

Ii saruta antebratul stang:

-vreau sa zbori, nu vreau sa te frangi cu mine! lasa-ma sa iti ascult cantecele din colivie… lasa-ti ideile …nu le mai ascunde de mine.. te rog! nu-ti fie frica!

ii saruta gatul, apoi buzele. o simtea excitata si ca il vrea.

-tot ce pot sa zic e …ca nu mai stiu ce vreau sa spun… doar … fa ce vrei din mine. tot ce vrei..

-vreau sa fii tu. asamblata. fara sa te prabusesti… fara sa plangi. nu asta e intentia mea. nu sunt superficial cum ma tot suspectezi. crezi ca nu ma gandesc la tine cand nu esti langa mine? crezi ca ma uit la ambalaje feminine?

isi trecea mana peste coapsele ei.

-e cum zici tu!

-numai in clipele astea esti de acord cu mine?

intra in ea. o simtea arzand.

ii zambi. il imbratisa cu coapsele si soldurile. il dirija ca tempo.

-parca ma asteptai…

-de ceva vreme, da! mi-ai ranit orgoliul…

-eu? tot eu?! radea el.

-da. tu.

-hai …taci si tu putin!

 

 

 

 

nu te uita la mine 20

0

urcasera un etaj. Usa grea se auzi in toata linistea norilor.

-Sefu’ ma scuzati, dar …

-Stiu! inchide usa sa nu iasa ingerii prin cladire.

vocea era intre ciudat de blanda si grava.

-Spune-mi, de ce vrei atat de mult sa mori? nu ai ce face?

se transformase in ceea ce era in interior. Ii inghiti pe amandoi si apoi disparu in noapte.

-daca voi nu ma vreti, eu va vreau! se auzi in mintea ei.

intra pe geam. el dormea.

se schimba la loc. aceeasi fata, aceeasi piele umana.

se aseza in pat. cu fata in sus. nu zicea nimic.

avea o liniste in interior. se intoarse cu fata catre el.

il privea.

-i wish i was a little bit more delicate…

nu o auzea.

se ridica din nou, pleca spre bucatarie. nu avea stare.

vazu in frigider chestii noi.

-parca nu mancai d-astea!

mirosi aerul.

-nimeni nou pe aici.

radea.

-iesiti afara.

Ii scoase si pe Dumnezeu si pe Moarte din ea si le puse un pahar cu apa.

-Asta e Terra. pe Terra.

dadu drumul la televizor. stirile aratau tot felul de lucruri petrecute din acea zi.

-uitati-va cum arata 24 de ore pe aici.

-da..

-nu, niciun “da…”. noi nu avem timp. noi nu avem prea multe alegeri de facut pentru ca nu putem sa le probam pe toate, trebuie sa ne multumim cu jumatate de viata si un sfert de trairi si un alt sfert de netrait. sau poate chiar procentele sunt inversate, insa … voi aveti tot timpul din lume. nu cred in tine (si arata catre Dumnezeu) ATUNCI cand imi dispar oameni dragi la o bataie de-a ta de palme. ca si cum ai stinge lumina. as vrea sa plec pentru ca nu imi gasesc locul. nu ma simt iubita de mai nimeni sau in cel mai bun caz, eu nu ma iubesc. eu cu mine sa traiesc singura nu ma simt capabila. as vrea sa ma lasi pur si simplu …

-Moartea nu e de acord. te las sa traiesti. nu sa supravietuiesti. te las sa iti vezi visele prinzand aripi mai repede, o sa vezi …

-dar daca nu vreau sa vad? nu vreau sa aud? daca nu mai vreau eu?

-nici nu se pune problema! zise suierand Moartea. Nu! VEI ramane aici si punct! se auzira doua voci ridicate si cu alta intonatie care nu admiteau contrazicere.

si disparusera amandoi.

se auzeau pasi.

el venise dupa sunete. erau altele pe care le auzise. o vazu cu mainile in poala, cu capul plecat, respirand calm si cu picioarele goale pe lateralele scaunului.

ea e.

-unde ai fost? cum ai intrat in casa?

-pe geam! raspunse ea fara sa isi schimbe pozitia corpului si de parca era evident incat el nu intelegea…

se incrunta la ea.

-unde ai fost?

-departe! si inapoi!

raspunsurile erau in raspar si nu le intelegea sensul.

-nu ti-e frig?

-mi-e indiferent! isi ridica ea privirea si il fixa 10 secunde.

se vedea tulburat.

-ti-e… indiferent ce?

-totul. nu are sens nimic. nu vad rostul. trebuie sa plec. iarta-ma!

iesea pe usa. in noapte.

-intoarce-te! ia-ti macar adidasii in picioare.

-nu… nu iau nimic. de obicei las totul in mainile oamenilor nepotriviti. vrei sa iau incaltamintea? nu ai inteles nimic, nu?

Se pierdu in noapte.

Paharele cu apa erau pe jumatate baute.

-Din trei se bea apa?

Nu se vedeau urme de buze pe niciun pahar sau nici amprenta.

-ce…?

 

nu te uita la mine 19

0

Nu se putea ridica. Nu avea energie. Mana stanga nici nu se coordona. Nu putea tine obiecte. nu putea sa o ridice.

Se uita la el neputincioasa, tacuta cu lacrimi pe obraji.

-Ce e? ce …

nici nu putea sa termine propozitia. o simtea cum plangea din suflet. se misca si patul cu ei. tremura toata.

-nu mai am lumina. nu mai pot palpai. nu mai pot lumina. ma sting. incet, dar sigur.

-nu zice asta! te rog! nu zice nimic..te rog..nu gandi.. nu gandi asa..

-cum sa nu gandesc cand imi simt moartea in mana stanga. a venit dupa mine. a venit. a stiut ca o astept de ceva ani… am gandit-o si a venit. am chemat-o cu mult sa vii tu langa mine.. o asteptam parca mai dornica pe ea. am…

isi puse degetul la gura ei.

-taci! nu vreau sa aud nimic. nu vreau sa te aud!

se ridica din pat furios.

-nu vreau sa …

-AM SPUS SA TACI!

nu il vazuse furios. nu stia cum era.

-te rog sa taci! atat!

lacrimile curgeau tacute in continuare.

-nu as putea.

se uita la ea. nu stia daca sa inceapa sa planga si el sau sa sune la ambulanta sau ambele deodata.

-te rog, nu face asta!

-eu? cine sunt eu? eu sunt un nimeni. va las in liniste pe toti. ca si cum as fi respirat o clipa. nu vreau sa deranjez pe nimeni. cu atat mai mult pe tine. aleg sa plec. simt ca mana stanga pur si simplu nu mai e a mea. mi-e straina toata partea stanga. ti-a pasat? ai vazut semnele? spune-mi?

ce-i drept, nu vazuse mare branza. vazuse ca misca… ea canta..ea …scria.. ea…gandea. ea zambea… de unde sa mai vada si boala?

-nu. nu am vazut.

-pentru ca esti ocupat sa vezi ceea ce vrei. ambalaje. nu ai trecut nici pana acum de stadiul de ambalaje.

se intoarse cu spatele la el si continua sa planga de durere.

-nu o lua asa.

tacere.

trecuse prin pat, o cuprinse de umeri si o intorcea spre el.

-uita-te la mine!

avea o privire goala. era rece. toata pielea ei era rece.

puse mainile pe picioare pana la talpi. rece. la subrat. la fel de rece. tremura de frig in bratele lui. in plina luna de vara.

-doamne… te rog… nu…

-am zis ca va fi tacere! asta vrei? sa nu mai fie zgomot pentru nimic! ia-l! manca-l!

vocea ei ii zbarli parul.

era taioasa, rece. o lama de cutit parea calda pe langa ceea ce rostise ea. atat ca sens cat si din punct de vedere al timbrului.

– nu spune …

-nu am zis nimic. nimicul trebuie gandit. totul cade precum piesele de domino. ramai in lumea ta de ambalaje. de zambete. de priviri. de bani. de ce vrei tu.

avea convulsii.

-inchide te rog usa si iesi. vreau sa nu ma vezi. azi! ACUM! aproape ca il impinse din voce.

cu o forta din exteriorul lui se ridica si iesi. inchise usa.

nu avea cum sa o vada. se ridica in picioare pe pat, intinse bratele pe lateral si apoi cazu in genunchi. rasareau raze din ea si toate animalele iesisera din ea si plecau pe geam.

apoi liniste.

deschise usa.

nu mai era nimic in locul ei. patul era scaldat in lumina soarelul si geamul era inchis si incadrat in aceeasi perdea alba.

-de plecat nu a plecat. o simt. o aud. o iau razna.

se duse la baie sa se spele pe fata.

nu intelegea nimic.

 

#ajunse in spatiul ei.

-nu ma simt bine in lumea oamenilor! zise ea tipei cu gluga.

-am constatat. nu ai nimic uman in tine. ideile sunt dincolo de ratiunea umana si tu, nu ai nimic normal. nu te adaptai acolo nici in 100 de ani daca te lasam pe pamant. stai aici si uita-te cu mine la acest film prost pe care ei il numesc viata. si pe care il fac din ce in ce mai prost zilnic. parca nu au regizor.

-eu nu mai zic… coregrafia e patetica si in ultimul hal interpretata. viata insasi pare .. inutila daca nu stii ce vrei.

-de ce m-ai chemat atat de repede?

-nu mai suportam singuratatea cu mine. mereu, in orice relatie am fost…de fapt eram al dracu’ de dureros de singura. in care mereu vedeam fiecare slabiciune si drum si privire pe care ei le faceau si simteau. si de fapt cautau altceva… un surogat ceva.pana si corpul mai refuza sa simta.

-am vazut.

Moartea o mangaia pe crestet.

-ai fost un om bun. pacat ca oamenii habar n-au pe cine sa pretuiasca. ce ziceai… surogat?

ii dadu o oglinda cu cei din viata ei.

-uite-i! asta e sufletul lor. e gol. pe alocuri.

se uita la ultima oglinda. era plina de culori si stari contradictorii.

-asta e nehotarat rau!

– de ce?

-uita-te tu!

era cum simtise.

zambi.

-nu te-ai inselat. te-am privit demult. tot ce le-ai spus tuturor era cum de fapt … se simteau. da… uite..

ii vedea actiunile dintr-un lighean de cristal.

-aici e el ieri.

il vedea pe unde fusese, la ce privise, ce gandise … cum gandise.. pana ajunsese acasa… apoi il privea din afara…

-de ce …

-nu stiu. nu pot pricepe si pace. dar tu, ai curaj sa ma vrei. ai mare curaj. majoritatea oamenilor isi doresc sanatate si sa traiasca mult timp. tu, ti-ai pus o bariera si nu ai vrut sa treci peste ea. curios. curajos. nebunesc. incantator. ca o opera de arta. vie. esti cel mai viu pe interior mort… as vrea sa te intorci inapoi. nu am nevoie de tine aici! ii zise Moartea. Nu am! Mai ai atatea sa faci. Sa simti. Sa privesti.

-nu vreau sa indur! nu mai vreau sa vad suferinta. sa mai vad …eu nu pierd ani sa intru in gratii nimanui…ca dupa aia sa iti amintesti de alina din generala sau de … m-am saturat de pizde de oameni. TE ROG! accepta-ma! nu ma parasi si tu!

Moartea o privi.

-NU PRICEPI? nu e locul tau aici! du-te inapoi! sufera. indura. traieste. iubeste. pierde-te! aduna-te! regrupeaza-te!

-simt ca pierd din mine in oameni care nu merita. (plangea) nu merita. (repeta de trei ori) pur si simplu nu merita.

plangea din tot sufletul.

Moartea se uita mai atent la ea.

-Te rog… nu face asta.. nu vreau sa mori..eu nu vreau sa mori..de ce ai vrea tu? chiar asa e de rau?

-te implor! doar ia-ma! ia-ma! du-ma in iad daca nu iti convine. doar ia-ma! nu ma lasa pe Pamant! nu!

tremura toata.

-mi-e frig. cand mi-e frig intru …

avea o criza. de astm. tremura si respira greoi.

-te rog..  nu ma lasa. ia-ma! ii cazu la picioare Mortii. te rog! te implor! nu mai vreau sa mor singura in mine. nimeni nu stie cine sunt. ai mei habar n-au de mine. traiesc …parca as trai pe datorie pe Pamant. cuvintele nu se vand. nu pot sa fiu altcineva! te rog…te implor!!

plangea din toata fiinta.

Moartea auzea “te rog” si “te implor” cum nu mai auzise nici la oamenii cancerosi. nici pe timpul Holocaustului. era mai grav de atat. fata asta era bolnava in ea. singuratatea ei era o boala pe care nu avea cum sa o vindece, dar pentru care si-ar fi dat sufletul.

-Nu pot sa fac asta! nu pot! nu pot eu! mergem mai sus un etaj! zise in cele din urma.

Marianne Stoke -"Young Girl and the Angel of Death" (de pe net)

Marianne Stoke -“Young Girl and the Angel of Death” (de pe net)

 

 

 

nu te uita la mine 18

0

Venise de la lucru.

O gasi la bucatarie, cu laptopul pe masa, in picioarele goale imbratisand scaunul pe lateral. I se parea ca e prima oara cand vede asa ceva. Nimeni nu tinea asa picioarele cand scria.

Si cata viteza. Si deschidea si inchidea ferestrele de parca avea 20 de maini deodata.

Asculta muzica la casti la maximum de raspandea sunetele in toata casa. Nu stia cat de ocupata era insa recunostea ca ii placea sa o observe din usa.

o vedea scarpinandu-se la urechea dreapta, apoi cea stanga, si era incordata toata ca o pantera care sta la panda.

Nu voia sa o deranjeze. se duse sa isi arunce laptopul in sufragerie, se schimba, facu un dus, se intoarse.

tot acolo era. in aceeasi pozitie de atac. pe tastatura. nici nu clipea.

merse in varful degetelor pana la frigider. nimic. nu-l vazu. isi scoase o bere si se aseza pe fotoliu. se uita la ea. ar fi dat orice numai sa picteze scena. I se parea atat de suava si … desi era concentrata suta la suta, o auzea cum pufnea. Nu injura. fredona cantecele. era fals totul, dar lui ii placea ca era ea. se obisnuise cu ea. era inofensiva. si avea un zambet cu care ii lumina si lui ziua. acum era prea concentrata la ceea ce facea. isi deschise si el laptopul. ii urmarea postarile.

era intrigata pe societate- ca de obicei. o revoltata!

asta ii placuse la ea in prima faza. ca nu era o femeie pe care sa o intereseze banul sau ceva, ci calitatea oamenilor din jur – care scadea considerabil din an in an. Apoi ii observase felul de a fi. Ca apoi sa intinda mana si sa atinga toate segmentele ei asa cum simtea el pentru ea. Stia ca asa va sta. Ca il mirosise. Ca daca se smucea la dreapta putea sa o faca sa plece in secunda doi. Cu ea nu merita decat sa fie el. La un moment dat se scuza ca nu e mai mult. Se uitase la el: dar eu nu te evaluez… esti acolo deja…. eu te-am ales …pentru mine au importanta blandetea si bunatatea si  pielea si sangele. 

Isi amintea prima seara cu ea. Fusese ca un roller coaster totul. Si de atunci tot voia sa se mai dea in acele pante abrupte, sa fie rasturnat, sa fie totul stramt si sa o ia de la capat. mereu si mereu ar fi vrut sa fie la fel. si de fiecare data era altfel cu ea. fiecare stare de-a ei i-o transmitea. era un mimetism sau un transfer ciudat.

O vedea si auzea fara sa vrea. o privea din spate. camasa neagra de noapte in plina zi, pe lumina de vara o facea sa fie o aparite ciudat de placuta. pielea ei era ciudat de alba, iar cu negrul… dantela de pe marginile de jos ale camasutei, bretelele subtiri incadrau umerii rotunzi si mici. mainile erau incordate si ele.

Lua o gura de bere. se sterse la gura cu mana.

Isi lua picioarele de pe lateralele scaunului si se ridica. ajunse glont la el in brate.

-am simtit cum ma privesti. si stiam ca esti aici! crezi ca nu te vad chiar daca scriu?

avea ochii albastri si se oglindea in ei. zambetul ei incadra toata fata. inchise ochii.

-ma gadili! se auzi vocea din departare parca.

-stiu…stiu..stiu …te adulmec sa te recunosc printre sute de femei…

-inteleg din prima. nu trebuie sa repeti!

-aaah! cat te vreau si cat te-am asteptat. nu credeam sa te mai gasesc printre atatia oameni.

vocea lui era sugrumata de emotie. tremura.

-te simti bine?

-cred ca niciodata nu m-am vindecat de singuratate si tacere asa cum o fac cu tine. si …

ii dadu jos bretelele rochiei cu dintii.

se uita la sanii ei. se ridicau si coborau la respiratia ei.

il privea inca zambind si cu o spranceana ridicata.

-ce e?

-nu stiu ce sa zic…  e ca si cum abia acum as invata sa vad, sa ascult, sa mangai…

era pierdut in vorbe.

-bine. acum pot sa ma intorc pe scaun sau ai treaba cu mine?

lua berea lui, o duse la gura, se stramba si ii lua gura in gura ei si ii turna licoarea.

-cum poti sa bei amareala asta?

el inghiti berea din gura ei si rase.

-cum bei tu ceai.

-e oribila. mai bine ceai toata ziua. sau compot.

-sau bere.

Ii zambea. O saruta si o tinu in brate. apoi trecu sticla rece de bere pe spatele ei.

Ea se aseza mai comod. Il incaleca cum ii placea. ii lua mainile in mainile ei si ii sopti ceva la ureche. Il facu sa surada.

-desigur! ii zise el.

In urmatoarea secunda o avea cu toata fiinta.

 

 

 

 

nu te uita la mine 17

0

-Ma gandeam…

-La ce? intreba el adormit sau plictisit de caldura.

-Ma gandeam ca viata e o replica. a fiecaruia. pe o scena a vietii. replica asta dureaza o clipa si ecoul ei se aude peste tot. La final esti sau nu aplaudat, poate chiar huiduit. Insa … dupa tine se trage, indiferent de prestatie, cortina.

Se uita la ea. Era serioasa. Nu stia daca e un semn bun sau rau, insa voia sa nu ii vada chipul umbrit de griji.

-Eh… si tu acum! Viata e una singura. Ca e sau nu o replica, noi toti ne jucam rolurile cu mastile pe fata, nu?

Incerca sa o mangaie pe umeri. se retrase.

-Nu intelegi… incerc sa iti explic ceva… e o gandire de-a mea de la 12 ani… ma iei in serios sau nu?

-Desigur. doar ca nu inteleg de ce esti asa serioasa, brusc…si la ora asta. abia e…10 dimineata. nu vrei sa vorbim de altceva? ma simt ca la morga cu atitudinea asta. uite de soare e afara.

-Ma gandeam la GOYA. Cum traia de putea sa picteze pe Saturn devorandu-si copiii… ca doar nu i-a pictat numai la 22.

Se foia nervos pe sub asternut. Ii prinse coapsa dreapta.

-Haide.. lasa gandurile astea…

o mangaia lent.

-Nu …chiar nu vrei sa gandim putin … Francisco de Goya o fi avut si el soare prin jurul lui… incerc sa intru in mintea lui. Pare atat de sumbru incat parca si-a ridicat propriul zid peste opera lui. Nu crezi?

El se uita la altceva, care era al ei.

-Sanii tai sunt cel mai frumos tablou… cum se ridica atunci cand respiri, cum se infioara cand ii ating, cum prind viata sub limba sau buze…

O facu sa rada.

-Mda, bine! si totusi, Goya e in istoria artei, nu sanii mei. care se vor lasa probabil peste cativa ani. si tu o sa uiti de ei…

-Ma indoiesc. Nu au si am cum. Si stii de ce? Nu o sa ii las eu. O sa am grija de ei. Nu te fortez sa faci niciun efort…

-Oooh…daaaaa…siiigur o sa stau eu ca leguma pe langa tine… ce-s eu? bibelou de portolan? nuuuu!! o sa ma agit. apropo…

-NU ma omor dupa Goya. Deci nu-mi incepe.

-NUUU la el ma refeream. am terminat. am vazut ca vorbeam singura.

Mana lui urca si cobora peste pielea spatelui ei.

Zambetul ei il incuraja sa coboare.

-Spune! zise privind-o in ochi.

-N-ai vrea sa mergem asa, oriunde. Macar doua zile. Sau trei?

-Ba da. dar nu acum. Nu am concediu. Inca. Asteapta cateva zile. Sa se termine luna. Si vedem dupa.

-Dar mergi cu mine sau te duci teleleu?

-Nuuuu, ma duc cu vecina. De peste gard.

Fata ei lua o turnura comica.

O mangaia bland peste sex.

-Normal ca mergem! ai niste intrebari dubioase cateodata! dume curate!

-Nu vreau la Paris!

-Nici nu ma gandeam acolo!

-Nici la Londra!

-Nu-mi spune de vreun satuc de prin Slovenia, de n-am auzit si nu stiu la ce sa ma astept pe acolo..pari genul asta…

-Ah, nu! Portugalia! Visez cu ochii deschisi la Porto sau Lisabona… sau…

-M-am prins. Orice, doar sa scrie Portugalia pe bilet.

-Cam asa ceva. si toate muzeele si zidurile si …

-Era subinteles.

Inca o mangaia acolo. Zambetul ei era din ce in ce mai larg si buzele ei intredeschise intre pauzele dintre cuvinte il excitau. Ea putea sa nu se atinga de el si totusi sa il faca sa o doreasca…

-Nu vrei sa facem dragoste? intreba el brusc.

In toata tacerea se auzi rasetul ei isteric.

-Da, normal ca vreau. imi ceri voie?

-Doar nu o sa ma urc pe tine fara sa te intreb.

-Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!! da-mi in scris. si daca se poate …sa fie si cu semnatura.

Se urca ea peste el.

-Asa e mai bine? radea ea tachinandu-l.

-Daca nu ai rade intruna ar fi chiar perfect! zise el necajit.

Se misca dupa ritmul ei si el o prinse din urma.

 

 

nu te uita la mine 16

0

-Stii ce inseamna sa te pierzi in celalalt? il intreba ea semiadormita cu o voce ragusita.

-a renunta la tine? nu?

-poti sa renunti la zidurile alea inalte cu mine? nu fi formal, ca nu ma impresionezi! ii intoarse replica. Nu! ASTA e o definitie stangace, clasa a 4a. poti sa o treci prin ce simti si tu sau tu esti vreun robot?

-pff.. cred ca te referi sa ii faci loc..?

-man… ma faci sa ma scarpin de nervi deja. MAI AI o incercare! i se auzi vocea domoala si lenesa, oarecum ferma si usor iritata in acelasi timp.

parca era un clopotel suparat.

-nu am chef sa mai gandesc acum. e tarziu. trebuia sa dormi demult! schimba el vorba.

-AMUZANT! nu scapi usor! Unii ar zice ca relatia nepotrivita e cea in care te pierzi pe tine in celalalt, insa daca stam sa ne gandim … e la mijloc treaba asta. Mai intai trebuie ca celalalt sa te faca mai bun – sa faci o varianta mai buna a ta, nu mai delasatoare sau care sa te simti prost. A te pierde in celalalt e a-ti lasa si defectele in bratele celuilalt. Nu doar valorile sau caracterele bune. Stii? OAMENII cauta jumati sau jumatatea. DE PARCA NU AR FI INTREGI. Cand se gasesc ei cad, se impiedica. DE CE? DE asteptari, regrete, orgolii, frici. Da, eu am multe masti si multi demonii in mine. Pe unii i-ai vazut, pe altii nu ai vrea sa ii cunosti vreodata-si nici nu e bine sa ma provoci pana la capat. Unul dintre ei e maricel si se numeste „nehotararea” si, care o sora, „stima de sine scazuta”. Nu stiu cum umbla astia, dar sunt de nedespartit. D-asta iti zic… daca ai fi in stare sa ma lasi sa ma pierd in tine, sa iti intru pe sub vene, minte, suflet, trup, tot ce ai tu… ?

-esti deja!

-nu simt!

-esti nesimtita! se ridica el deodata, enervat. ma faci sa iti zic ce nu vreau! parca ziceai de o varianta buna a mea.

-pai, uite..inveti sa te descatusezi.

-mi-e rusine ca ti-am zis asa… imi cer scuze!

o mangaia pe piciorul drept scos deasupra paturii.

EA isi retrase piciorul.

-mersi oricum. cateodata mai merit sa fiu si urecheata.

-exagerezi. crezi ca le stii pe toate? ca ma citesti? ca intelegi de ce tac cand ma uit la tine? de ce te plac? sau de ce … in fine. ma duc sa iti aduc apa.

-raman datoare.

-pana acum esti cam datoare 1 luna de masaj.

-fac acum.

-nu, nu, nu acum! arati de zici ca ai alergat 100 de km in 8 minute – desi nu se poate, tu ai fi reusit cumva si esti rosie pana in… unghie.

ea isi duse mana la inima.

-am un atac! facu ea ochii mari. am un atac!! tipa ea pana la urma.

-ce fel de atac?

si o vazu cum alearga la baie. se pune pe capacul toaletei si isi balangane picioarele.

-ce faci acolo? pufni el in ras.

-incerc sa ma calmez. nu gasesc alt loc.

-hai in curte. si termina!

0 lua pe sus si o puse pe balansoar.

-hai.. gandeste-te la ceva frumos.

-cum ar fi ce?

-nu ai trait nimic frumos? nu as crede..

-nu vreau sa iti zic…

-zi-mi. orice!

ea incepu sa cante in franceza un cantecel de copii. il apuca rasul de franceza ei si de ideile cantate.

 

 

nu te uita la mine 15

0

Se ridica si se spala. I se parea nebunie totul. Plecarea ei, acum…ce facea el gandindu-se la ea.

Are rost sa ma gandesc acum? daca a plecat si nu se mai intoarce… dar de ce s-ar intoarce?  

Se musca atat de rau ca ii dadusera lacrimile.

Iubirea sau dragostea doare mai rau? iubirea se afla in culori, nu? nu in ochii vineti, ci in urmele de pe tine ..oglindirea pasiunii. nu palmelor sau suturilor lui… acelea la mine sunt in suflet si niciodata nu va intelege nimeni de ce acord eu atentie cuvintelor, gesturilor, totul…se leaga. Inseamna aceeasi persoana..ametirea ratiunii e difuza la inceput ca apoi sa dispara. Oare daca eu gresesc si omul nu are nicio pata? si totusi ezitarea pentru o fractiune de secunda dintre cuvinte m-a innebunit. e ca si cum a confirmat tacit ceea ce ziceam… 

Se uita la faianta alba si gresia neagra. i se parea ca le vede din alt spatiu cu alt ochi si ceea ce pare adevarat ca …era o minciuna de clipe si spatii.

-Poate nu trebuia sa plec? daca sufera? 

 

Se uita pe calculator. voia sa plece. departe. sa nu mai stie nimic. sa lase telefonul deoparte si sa isi incarce bateriile.

Si in acelasi timp, daca vine inapoi? poate se reintoarce. eu m-as intoarce? cum citise in mine asa? chiar asta am aratat? ca ma uit la alta? la ce sa ma mai uit? cand nu ma plictisesc cu ea…cand se stramba atat, cand da sens fiecarui cuvant… “pa” in loc de “pe” nu o face pe cultul cu mine. si zambetul acela de-i lumina toate nelinistile. ii placea de ea. ce putea sa zica? sa nege? sa ascunda? s-o ascunda pe ea poate. de el. de toti. 

 

se imbraca. isi lua papucii si se intinse in pat. salteaua era buna.

buna de probat.

i se parea ca e prea sexuala.

inceta gandirea. cauta ceva rational si sa se miste in tacere prin camera.

ii sunau clopoteii din minte.

-dar daca… el tine la mine? totusi? si poate are si el mastile lui ca sa se ascunda de mine? poate nu vrea sa para vulnerabil in fata mea. si daca totusi.. nu exista oare probabilitatea… nu mai pricep. 

deschise o carte. se uita printre randuri si i se parea ca se uita in gol.

 

se duse la biblioteca. lua o carte la intamplare despre picturi. stia ca asta putea sa vorbeasca 10 vieti cu ea fara sa se plictiseasca.

-ce ti-ar fi placut …de fapt mie mai mult…sa dezbatem..si sa desfaci totul ca pe un mecanism… din emotional sa il transformi in rational si apoi sa il asamblezi la loc… sa ma porti prin culori si stari si apoi sa imi zici: dar nu vezi si tu? ce tot vrei sa iti mai zic? adauga si tu… tu ce crezi? oare de ce a trebuit sa apari? sa pleci??? 

Iar se ridica. arunca micii. incepusera sa imprastie un miros pe care nu-l suporta. deschise toate geamurile si usile posibile.

 

se razgandi. impacheta si ceru banii inapoi – ca doar a stat 1 h si ceva. isi lua bagajele si fugi la aeroport.

intr-o ora sunt la el. sper sa nu inchida usile.

 

ajunse la aeroport si lua taxiul. aproape ca se taie in vorbe cu taximetristul si pana la urma ajunse la un pret normal.

ii era sete. intensa. de parca orice bea nu era apa sau lichid.

ajunse la usa lui.

acum nu stia daca sa sune sau …sa dispara in noapte.

-oooh come on! apaasaa!! nu asta ai vrut??

isi impinse degetul in sonerie.

-cine e? se auzi vocea lui.

i se parea suparata. departata.

-doar deschide! si nu mai intreba! radea ea de glasul lui.

usa se dadu in laturi rapid si un zambet larg ii lumina chipul.

-ai venit? adica.. ce e cu tine la ora asta? nu ti-a fost frica? si cum ai ajuns atat de repede???!

o pipai pe umeri, pe fata sa vada daca e reala.

-eu sunt! poti sa nu ma bruschezi? aproape ca izbucnise in ras.

-nu am mancat. vrei sa mananci cu mine?

-asta e preludiul sau vrei sa zici ca vrei sex cu mine?

-nu, vreau sa gatesc ceva si sa dormim. simt ca parca au trecut 10 ani intr-o zi peste mine! si nu, nu mai pot niciun sex … am facut deja.

ea se schimba la fata.

-cu mine! adauga el repede. poti sa verifici ca nu e nimeni pe nicaieri.

-si eu… adica.. si tu…azi?

-acum 2 ore maximum. cred. nu stiu. m-am suparat…m-am gandit la tine…si in acelasi timp a fost ciudat …de bine. (uitandu-se la toata mana stanga). ce-s dintii aia acolo?

-ah… eu … cand …ah… ma rog. m-am muscat gandindu-ma la noi.. pentru ca asa voiam si atunci … dar am zis ca mai bine ma abtin.

-vrei sa ma musti asa?

-mai rau. aia e doar de forma.

-obtii ceva? prin muscatura asta?

-mi-arat puterea asupra ta. daca alte femei vor vedea muscatura mea vor zice “e luat”, “bietul om!’, “ce animale”, “a facut tetanosul?”. e ca un act de posesiune. si agresiune. si, in acelasi timp, e ca si cum tu esti al meu. si ca nimeni nu se atinge de teritoriul meu.

se uita la ea. ridica o spranceana. nu stia inca daca aprobator sau nu, insa o lua in brate.

-hai, hai sa o luam de la zero. aproape. nu ma uit la altele. nu vorbesc cu nimeni. nici nu mai am timp pentru d-astea. si nu ma joc cand sunt intr-o relatie.

-pai nici eu. si asta la propriu. daca te-am vrut si m-am intors am facut-o pentru tine. nu pentru sex. sex gasesc si la coltul strazii. daca am chef. dar nu ma intereseaza asta. mai sfanta e laba decat sexul de ocazie. de culcat nu ma culc cu oricine. daca ai sti prin catre filtre ai trecut pana la seara aia… ti-ar trece sa mai vorbesti cu mine. plus in seara aia, desi nu te masuram, iti analizam tandretea, viteza, pozitia, anvergura, atingerea, pielea, mirosul, zambetul, privirea… ma interesezi tu. ca om. un intreg de imi vine sa imi iau campii, sa ma musc, sa tip, sa ma transform, sa te vreau si sa te fac sa pleci… sa te am ca sa te pierd… ca sa te regasesc. pentru o clipa. d-asta imi place cu tine.. le pot face pe toate cu tine. pot sa innebunesc iubindu-te, pot sa pierd tot si sa am nimic, ca nu imi pare rau. d-asta m-am intors. mi-am dat seama de astea. toate. la pachet. si am trecut peste orgoliul meu.

– nimeni nu mi-a vorbit asa. sincer! “sa te am ca sa te pierd ca sa te regasesc…”. iti dai seama ca ma manipulezi cu vorbe, nu?

-nu, eu doar ti-am zis ceea ce simt! daca voiam sa manipulez abordam altfel problema.

se supara vizibil.

-stai! hai sa nu te superi. ma refeream la altceva… am inteles. ma simt ravasit cu aceste cuvinte. stiu ca nu le arunci si nici ca stai sa le gandesti… ca nu ai timp de asa ceva… esti ca o bomba cu ceas, imprevizibila..nici nu stiu de unde rasare urmatoarea idee sau ceva mare.

-as vrea sa ma intelegi. chiar as vrea din suflet sa ma vezi cum sunt. nu cum vrei tu sa ma vezi… sa ma zugravesti in culori diafane si animale fantastice.. mi-e foame de lup si o sete de … nu am idee cum sa ti-o descriu.

-imediat.

se duse la bucatarie cu ea de mana.

-caracatita vrei?

-nuuuu!

-calamar?

-hell no!!!!!! se auzi pe un ton suparat.

-dar ce vrei?

-o salata si o imbratisare!

-impreuna sau separat?

 

 

-pe rand.

-imbratisarea prima.

o lua in brate si isi ascunse fata in gatul ei.

-as merge oriunde cu tine!

-oriunde unde?

-nu conteaza! doar sa ma faci sa razi, sa plang, sa rad iarasi si sa adorm mangaiat de tine si sa imi canti. ce vrei tu doar sa fii tu. sa nu te schimbi. poti injura. poti ce vrei tu.

-esti amuzant…

– sunt indragostit de tine.

simti ca se inmoaie toata. aveau cuvintele lui o greutate pe care nu o intalnise alta data.

isi puse mana la frunte nervos.

-doar atat?

-si mai mult, dar te-ai infoia.

-zi-mi!

-te-am vrut si eu de ceva vreme. te-am urmarit din umbra. tot. ce zici. cum zici. de ce. tot.

-si?

-si ce? si hai decide-te ce vrei sa mananci ca se face 12 noaptea si nu mananc asa tarziu.

-nu mai vreau nimic. te vreau pe tine. nici cand am zis ca mi-e foame nu ma refeream la sosuri sau animale.

-aaaaaaah! subtila mai esti!

-mda… vreau sa ma tii in brate. atat. inseamna mai mult ca sexul in momentul asta.

-noi nu am facut sex. nici prima oara nici alte dati. sper ca ti-ai dat seama.

-mi-am dat.

-ma indoiesc!

-tocmai eu sa nu stiu!?

-ai CV?

-nuuuu! te-am simtit cum tremurai. eu tremuram pe dinauntru. si daca nu ai putut vedea, aveam o lacrima pe obrazul drept. de fericire si … eram coplesita.

o privi fix in ochi. ii avea albastri.

-tu? tu erai emotionata? d-apoi eu? mi-era sa nu gresesc ceva, sa nu te supar…

-sa ma superi cu ce?

-n-ai vazut ca … evitam zona aia?

-mda…adu-mi aminte… daca nu luam eu initiativa, cred ca te invarteai prin fata ei ca un catel.

-ii puneam o ofranda la intrare.

-si doua sticle de sampanie.

o saruta pe gat. apoi pe umar. isi impleti mainile peste ea si o respira.

ii placea asta. ar fi vrut numai asa sa stea. nimic sexual. doar sa o tina in brate. il simtea pe piciorul drept, dar ignora. stia ca ea e de vina.

-mirosi a vanilie cu scortisoara.

-vreau sa miros a tine. pana maine dimineata! ii zise ea cu coltul drept al fetei ridicat si cu privirea fixata.

-coco charnel!

-coco misel!

-termina!

-nici macar nu m-am atins de tine! ii radeau ochii.

era o impacare pe cat de dulce, pe atat de dureroasa.

-ti-am mai zis nu, ca …

-da.

-si…

-DA!!!

-dar si…

-NORMAL!

o lua pe sus si o duse in pat. o lasa cu maxima atentie si o inveli.

-vin imediat.

-cred ca o sa adorm!

casca de doua ori si inchise ochii.

 

 

 

 

 

nu te uita la mine 14

0

 

Ajunsese acasa. Era la fel de pustiu in jurul lui. Se scarpina in cap. De nervi. Isi arunca geanta cu laptopul pe canapea, se duse glont la frigider si scoase berea.

Isi arunca picioarele pe masuta de cafea si statea intr-o rana in fotoliu.

incerca sa rememoreze seara precedenta.

I se parea ca nu pricepea nimic. nici DE LA CE pornise nelinistea ei, NICI cum aparuse, NICI CE O ALIMENTASE, NICI …

lua o gura.

Se sterse la gura.

Se ridica. Scoase laptopul, si-l aranja, il conectase la internet.

Incerca sa caute ceva. Nu gasea. Pufni. Incepea sa se manifeste ca ea. Numai ea pufnea dezaprobator aproape mai mereu. De zici ca nu o multumea nimic.

CE NAIBA se intamplase?

Venise brusc si pleca si mai brusc acum? DE CE?

lua iarasi o gura de bere. I se parea amara si fara … niciun sens.

Unde era?

 

Isi sugea maselele drepte de nervi. Se uita fara chef pe o harta si isi ridica sprancenele.

-mda… si asta e stanga mea sau dreapta voastra? ma iau dupa miros.

Ajunsese intr-un oras unde voia sa aiba liniste.

I se parea ca macar atat merita. Daca el ii provoca demonii aia care stau ascunsi in ungherele mintii si ies dupa ce miros slabiciunea. Nu era vina ei… Nu putea sa fie linistita cand ii gasise hiba.

Isi dadu check-in pe facebook si arunca 3 litere si 2 gogometi. il cauta in lista. nu era.

-ok… well.. asta e. tacere!

 

El mai avea nitel si arunca cu berea de toti peretii – nu ii gasea sens DE CE BEA acum, micii erau reci. NICI macar nu ii placeau – nici impreuna si nici separati.

Stia ca ea manca unul. Lasa unul deoparte. ca si cum ar fi fost langa el si zambea sau vorbea chestii care n-aveau legatura cu el sau ea. Ii placea cum se stramba. Parca era un spiridus. agitata, cu mintea plina de scorneli…

ofta.

deschise laptopul.

O cauta. Vazu ca era intr-un alt oras.

CE NAIBA CAUTA ACOLO?

si ce e cu poza aia? si ce de maimutele puse.

Parca ii auzea rasul.

isi cauta mesajele. nu avea nimic de la ea.

biiine, tacere! cine joaca mai bine jocul asta?

 

aproape ca se enerva ca nu ii zicea nimic. se uita la el. era online. ingusta ochii si se stramba. parca i-ar fi scos limba.

se uita la numele ei si pana la urma ii facu o poza. cu micii si berea. ii scrisese ca nu-i plac. nu asta era adevarul?

vazu randurile. surase. partea dreapta a fetei se relaxa toata sub aceasta presiune usoara pe muschii mimici.

ii facu si ea o poza si scrisese mai mult.

de ce? de ce?!!?? nu poti sa te abtii!? isi zise in minte. 

si inima topaia ca i-a scris.

asa se intampla cand una zice mintea, iar inima tropaie.

el nu mai trimise nimic.

-nu ii e dor de mine? nu se intreaba si el CE NAIBA caut pe aici? nu… 

parca fiecare cuvant primit din partea ei avea o imagine. o vedea cum venea prin camera. cum capata culoare toata cladirea cu sunete.

acum… o orga mai lipsea.

O voia. se duse la toaleta.

se cazase. Se duse la baie.

se baga la dus.

in acelasi univers, doar ca in alt oras, si ea era in cada.

si cam in acelasi timp isi ofereau placere siesi si se gandeau unul la altul, la piele, la atingere, la privire, la zambet, la complicitatea si reciprocitatea spatiului… si inchisera ochii in aceeasi clipa.

ei i se inmuiasera genunchii si simtea ca mai vrea si mai vrea, iar el se uita in sus la tavan, parca ar cautat-o. ii rosti numele soptit si termina.

ea isi infipse mana stanga in perete, se musca de antebrat ca sa nu tipe si ramasese asa pret de cateva minute bune, dupa care iarasi cauta prin memorie senzatiile cu el – clipa in care o lasa bland pe spate si o privea curios cum se misca si il cheama spre ea.

nu-i va zice asta.

nu trebuia ca el sa afle ca e obiectul actului ei erotic cu ea insasi. ce ar fi zic? s-ar fi impaunat ca “wow, ce bun sunt” sau ar fi zis “eh, stiam!” sau poate s-ar fi uitat asa, oblic, la ea si ar fi tacut dupa care ar fi practicat si el? ofta. sa-i zica? mai bine nu! oricum, muscatura ei era destul de mare, se vedeau urmele de dinti. adancimea se masura si in culori…

 

 

 

 

nu te uita la mine 12

0

il privea la birou. Scria ceva.

ii venea sa plescaie sa o auda. se abtinu.

Se duse la frigider sa isi ia ceva de baut – caldura mare, mon cher…

NU fusese atenta si se impiedica de scaunul pus cas – de cum ramasese cu o seara in urma- si cazu.

Auzi bufnitura si veni sa vada cine si de ce a cazut. O vazu jos, cu o glezna sub ea, o auzi cum injura ca birjarul – nu stia daca sa se supere sau sa inceapa si el- si o ridica.

-Era prea liniste. m-am gandit sa cad sa ma auzi si pe mine! incepuse ea sa rada suparata, masandu-si piciorul drept.

-Puteai sa zici ceva, nu sa iti rupi piciorul. e rupt? da-mi voie…

Ii ridica piciorul la nivelul soldului – aproape ca o rasturna cu roatele in sus – si ii dadu verdictul: e entorsa. ai noroc!

se uita la el gen „bine ca esti tu destept” si pleca imbufnata de langa el. uita sa-si ia apa. i-o lua el si o urma in baie.

-ce faci?

-imi pun niste prosoape cu apa rece. ce as putea sa fac? scuba diving in cada??

il privea cu o alta aruncatura de ochi. era intre durere, dezamagire, nervi.nu o vedea asa, mai ales ca verdele era si lichid aproape.

-imi pare rau ca voiai putina atentie! ce pot sa fac mai intai? ridica el mainile spre tavan, ca si cum s-ar preda.

-nu mori 1 minut.

-care se face 1 ora. stiu eu! am probat deja minutul tau.

-ce vrei sa zici?!?! ridica ea spranceana.

-ca mai exista si munca pe lumea asta. radem radem, glumim, dar si muncim. stii, nu? incerca sa o ia in brate.

-da, bine. du-te. inchide-te acolo! lasa-ma in pace! trebuie sa cad a nspea oara pe anul asta sa ma vezi tu…

-eh hai.. nu-mi zice ca ai cazut sa te aud eu si sa vorbesti cu mine…

-nuuu, dar ce crezi, ca te uitai la mine daca nu faceam si d-astea?

-da. de ce nu?

-lasa vrajeala. te rog, du-te la treaba ta. a trecut minutul ala …pe care il merit din partea ta.

ii intoarse spatele si se baga in cada cu prosoapele cu apa. statea pe marginea cazii suparata. gata sa planga.

nu plecase. statea pe loc ca si cum stia ca daca pleaca incepe sa boceasca. nici nu stia ca daca se apropia se enerva mai rau. asa ca prefera sa vorbeasca.

-uite… eu chiar am mult de lucru. mereu apar lucruri pe care trebuie sa le controlez pana nu ma controleaza ele pe mine. nu imi permit partea a doua sa se intample. te rog, uita-te la mine! nu te supara ca nu sunt 100% langa tine si ca mai trebuie sa ma ocup si pe parti prozaice ale lumii.. hei!

nimic.

-ok, fii suparata pe mine daca asa crezi ca e corect. insa sa stii ca … e greu sa iti zic asta…

liniste. aproape ca nu se auzea decat el si un bazait ciudat de undeva – probabil telefonul, care era pe vibratii.

-mi-e greu sa iti zic, dar chiar nu vreau sa dispari. vreau sa stai cu mine. nu vreau sa pleci. si nu vreau sa te vad ca plangi. sau …ca iti faci idei. uite, stai cu mine la birou sa vezi cum si ce citesc si ce fac. sa vezi ca o sa te plictisesti din primele 2 minute. iti zic, sunt un om plicticos si morocanos cand e vorba de munca. e o rutina pe care trebuie sa o fac.. si tu ma poti distrage ataaat de usor. nu stiu cu ce anume, dar poti. si nu stiam ca pot fi atat de … sensibil la tine.

inca nimic. nici nu se clintise. aproape ca nu respirase.

-ma faci sa vorbesc singur? macar ma auzi?

-da! se intoarse ea cu privirea.

era albastra. clara.

ii zambi trist si continua sa isi maseze piciorul printre prosoapele reci.

-ma doare rau. aproape ca nu-l mai simt…

se apropie de ea. se aseza pe marginea cazii langa ea si o pupa pe obraz, cu un zambet mai larg: nu pleci, da?

-unde naiba sa plec? si de ce sa plec? doar daca nu imi ceri asta. vrei sa plec de fapt? ti-e jena? te incurc? ai vreun card de femei la usa care se bat pe tine si na, nu au loc ca am eu doua bulendre la tine?

se uita fix in ochii lui. ii cauta raspunsul din suflet, nu cel rostit.

-ce femei? crezi ca imi arde de femei acum? sunt plin de griji si amaraciune si tu ma iei cu femei si card si incurcat. si nu ai 2 bulendre, ai 10. plus periuta de dinti. si pieptanul.

-aah, astea te incurca?? intoarse ea privirea.

-nu se poate cu tine! nu am nevoie de nimeni in afara de tine. nu ma simt altcineva in prezenta ta. cum zici tu, „card”… cu ele da, trebuie sa fiu altul. cu tine nu. pentru ca ma lasi sa fiu eu. oare de ce?

raspunsul veni dupa 10 secunde, pe un ton ciudat:

-pentru ca asa trebuie sa fii. tu. asta inseamna sa fii cu cineva. nu sa devii cineva cine sau ce nu esti. daca e relatie. daca nu, si facem troc de sentimente cu bani si statut, poate .. nu stiu. trebuie sa fii Hercule, desi n-ai treaba cu sportul si bataia sau NU Zeus e taica-tu. Si mai e inca ceva, ce poate ai simtit din prima – eu nu te masor. nu fac patul lui Procust INTR-O RELATIE. de aici si pana aici te plac, aici nu prea, dincoace asa si asa…mai incolo de brau eh eh, la picioare nu ma uit ca nu-s ale mele… NU. sau ca ragai si tragi o basina scazi in rang. ba’ ai fi surprins ca imi placi cand te besi mai mult cand taci. nu stiu cum naiba sa iti explic ce se intampla in capul meu, dar asa e (el facu ochii mari). DA, cum se aude! CAND TACI MI SE PARE O … JIGNIRE. faptul ca basina iese din tine, cu un sunet demn de aplauze – nici tare,nici inaudibil- si e a ta si mi se pare timida .. nu stiu.. ma umple asa de bucurie. ia-ma si trimite-ma la nebuni. pe mine si pe Joyce.

-e prima oara cand cineva imi vorbeste asa. si nu stiu cum sa reactionez! raspunse el tulburat.

se simtea in glas ca ceea ce zice e ceea ce gandeste.

-hey! nu ai de ce sa te simti ciudat! un om cu adevarat indragostit ei bine… se indragosteste de tot. si de defecte, si de fiziologicul omului, si de boala omului, si de … ce are si ce nu are omul ala. il ia cu totul. ca intr-o nava. nu stiu… serios. poate nu simti la fel si n-ar trebui sa imi expun asa sentimentele…simt ca si acum tacerea asta ca parca …ma musca.

o lua in brate. ii sopti ceva la ureche doar pentru ea si o facu sa rada.

-am piciorul varza. nu prea pot merge…

o salta cu tot cu prosoape si o puse in pat.

-hai sa stam asa, unul langa altul. sa ne privim. cum am stat si prima noapte! propusese ea.

-poate adorm! zise el. ar fi un dezastru.

-o calamitate. un cataclism! o nenorocire! un blestem! o ..pula! pardon, penis! ranji ea.

liniile fetei erau acolo. le simtea. ii atinse chipul si inchise ochii.

-nuuu, ar fi un dezastru cu timpul. ca m-as decala. nu ar fi un cataclism!

simti mana ei intr-o zona la care nu se gandise de ceva vreme. simti cum se aprinde. isi musca buzele. deschise ochii. o vazu in zona respectiva cum strange usor, mangaie, ba’ o mai auzea si vorbind cu respectivul organ:

-ntz ntz…mi-e mila de tine, baiete! ce prost ai nimerit aici! ntz ntz… daca erai pe mana mea …tz tz.. iti luai concediu medical!

inchise la loc ochii. ii venea sa rada in hohote, dar se prefacu’ pentru o clipa ca nu vede. isi musca iar buza de jos. ii auzea cuvintele si isi dadea seama ca zambea si se juca. culmea, cu el.

-hai, sa te trezesc la viata, ca pari aici ignorat de stapan.

simti limba cum urca si coboara pe penis si apoi respiratia ei. nu stia de ce sau cum ii placea. era rece si cald in acelasi timp. mainile ei ii tineau fundul si mai sa-l dezlipeasca, asa ii parea strangerea. In acelasi timp avu o tresarire puternica. Nu stia cum simtea ce simtea acum. nu a mai simtit asa ceva. Ii venea sa termine si incepea sa se gandeasca la altceva. teoria lui… lui .. cine era ala? dar cativa psihologi? stie vreun psiholog? nu. nu stia. fizicieni. Da, Newton. Formula fortei? care era? care era a doua lege a lui NEWTON? doaaaamne, e prea bine… nuuu!! a doua…cine?

nu o mai simtea. in schimb o auzea vag!

simti altceva. si mai moale si mai umed. si …pe ea. deschise ochii.

-ai dormit? intreba ea razand.

-nuuuu!! nicio sansa. ce a fost …?

-cine? aia? ti-am zis ca vin cand vreau eu, nu trebuie sa ma bruschezi ca plec in secunda 2. eu decid cand meriti si tot eu trebuie sa simt ca vreau sa fac.

-corect. milady.

-ma rog, taci! ii lua mainile in ale ei si i le localiza pe fese.

-acum dirijeaza si tu, daca vrei sa dai o mana de ajutor. si asta la propriu.

 

 

nu te uita la mine 11

0

 

O prinse de glezna si o mangaia pe picior mai sus. O facea sa rada. Ii placea sa o auda, sa o vada razand. continua cu limba miscarea sus spre coapsa. Se opri din ras.

O fi semn rau? se gandea el. 

-Continuuuuuaaaaaaaaaa!! se auzi pe ton inalt si spre rugaminte, in tacerea subita.

AAAHAA!!

o studie cu atentie cum tresalta, cum  o atingea pe acel punct, cum ii lua mana si se auzea un sunet gen “sa nu te puna dracu’ sa mai atingi acolo”, apoi se retrase in alta zona. Alt sunet!

simti mainile ei pe urechi si auzi o voce sinistru de placuta. intre alte timbre d-ale ei si un fel de “acum fa ceva util” ferm.

se conforma.

ea se uita la el. zambi si apoi ii zise ceva. deveni atent la indicatii. pana la urma dibui cum sta treaba ca simti ceva cald deodata. si o auzi si o simti vibrand in acelasi timp.

aaahhh!! deci e ceva de bine! 

se ridica ametit in simtiri si se urca in pat langa ea.

-AH! sunt ataaat de obosita!!! zise ea intoarsa spre el. nu cred ca mai pot vedea de coca aia..

-pai ce trebuie sa le fac crevetilor? nu sa ii imbrac in aluat?

-ba da. imi place ca ai zis imbrac si nu “invelesc”. (rase) Anyhow, daca nu iese ceva ma trezesti.

si nici nu termina fraza ca o vazu cum ii cad pleoapele grele, umflate, linistite. liniste.

ii placea sa se uite la ea cand dormea. avea timp 30 de minute sa lase aluatul la dospit… si sa se uite la ea.

isi imagina cam pe unde sa o centreze ca pictura.

nud? nu… nu cred ca as vrea sa o vad nud. poate nu inca. dar Klimt? sau Modigliani? Sau Kandinsky? sau… Hmmm…unde ai incapea tu faptura ciudata? undeva la naturalisti… pielea e atat de fina, curata, rasul la fel, chiar si atunci cand te imbufnezi.. 

Ofta. o inveli in patura alba si se dadu jos din pat dupa 20 minute. Il simti, se intinse dupa el, dar era adormita si il prinse pe siretul pantalonilor. zambi.

sshhhh! dormi! 

respira calm, fara spasm. era linistita. pana si in somn zambea.

e bine. cineva e fericita?

iesi in varful degetelor si se duse in bucatarie.

Tocmai se apuca sa puna crevetii in aluat, cand o vazu in picioarele goale pe pardoseala si se stergea la nas cu maneca puloverului – era racoare seara.

-te ajut cu ceva? se auzi o voce mica, scancita.

-nuuuu! stai in pat! du-te la loc. dormi! ma descurc! nu e complicat!

-pot sa ma uit cum a iesit? pasea ea cu grija.

parca mergea pe sticla.

-tu esti sigur treaza? intreba el cu o spranceana ridicata.

incepuse si el sa o copieze in gesturi.

– daaa, am atipit. mi-a placut. dar mi-e sete acum si apa e in frigider… stii ca eu las apa langa pat…

– da, daca o lasi langa pat nu e rece.. nu stiu cum e mai bine… sa fie langa pat calda sau la frigider si rece..

-si departe. langa pat. ca sa nu ma agit cu ea.

-ok, o sa tin minte. ti-o scot eu, ca e dupa niste compoturi.

-aaaai? intreba ea cu ochii mari.

erau albastri. calmi. calzi. umezi.

-da. (deschise frigiderul) cu visine, prune, pere..

-le vreau pe toate. doar zeama. mi-e sete. te rog.

-iti aduc eu in dormitor. du-te, ca sa nu racesti.

-de ce esti bun cu mine? il intreba ea fixandu-l cu privirea. ca prima oara. cand ii vorbi.

-pentru ca tu ma faci. nici n-as putea sa fiu altfel langa tine. ar fi ciudat, nu crezi? veni raspunsul lui, acompaniat de sunetul capacelor borcanelor deschise.

-cred ca da. nu stiu. poate eu nu sunt un om bun, ce zici?

-ma indoiesc ca as sta cu o femeie rea. sincer! nu cred ca esti rea. poate rautacioasa, in cel mai rau caz. insa, nu esti rea. poate realista.

-e vorba mea asta! nu ma duc sa dorm. chit ca adorm aici langa tine, la bucatarie.

-o sa am si treaba… de scris ceva.

-o sa dorm langa tine. mi-esti drag. sunt genul de om care e caine, nu pisica. adica, ma bucur cand esti langa mine si dau din coada – inima- si zambesc cand esti doar langa mine. mi-ajunge sa stiu ca stau cu tine. putem sa stam pe uscat, intr-o coliba, in paie, in camp… daca sunt cu tine e bine. doar sa te stiu langa mine. nu stiu, e egoista iubirea asta, nu crezi?

el ofta.

-eu n-as vrea chiar in camp cu tine. adica, vreau sa te protejez, nu sa te am pe constiinta ca esti …

-era la figurat. speculativ.

-ah…

cauta o carafa mare sa puna zeama compoturilor.

-vezi ca o sa aiba gust ciudat daca le amestesc chiar pe toate…

-nu conteaza. ma cunosc. eu le beau, nu le separ. si in plus, nu tot aia fac la final?

il facuse sa zambeasca.

-gluuumesc! pune-le si atat.nu mai zic ce gandesc. 😀

ranji la el.

isi dezveli dintii si toate trasaturile se relaxau. cu toate ca era o actiune care implica multi muschi mimici, la ea … toate liniile se lateau intr-un mod armonios, lasau liber totul.

Ii placea cum era. nici cand injura nu se supara sau sa ii displaca. o zicea cu naduf si cu parere de rau. daca o zicea cu rautate poate. dar … cand se uita la ea in ochi cand injura nu vedea rautatea celorlalti… si cunostea destule comportamente. ea era inofensiva, ba’ putea sa jure ca uneori era pasiv-agresiva.

-Uite, pun cate un sfert din fiecare sa se echilibreze gusturile. bine?

lua trei linguri pline de zeama din fiecare borcan si le puse in carafa.

-gheata?

-nuuuuuu!! claar nu! vrei sa ma doctoricesti dupa?

-placerea mea! surase el.

-haai, nu!! lasa! pe mine ma tine o luna-doua o raceala. nu iti recomand sa stai separat de mine, ca eu is in carantina! nu as adormi fara tine prea repede.

-aaaah, d-asta adormi. sunt plicticos?!

-nuuuuuuuuu! pentru ca ma iei in brate si nu adormi pana nu ma simti pe mine ca dorm dusa.

-de unde stii ca asa fac!?

-pentru ca te-am fentat de 2 ori. d-asta. :))

– te-ai prefacut ca dormi si nu dormeai?!?!

-da, chiar si acum! am vrut sa vad ce faci!

si misca din sprancene concomitent si iarasi isi arata dintii toti. plus un zambet in coltul drept al gurii.

-cred ca … ma placi!

-seeeeeeeeeerios!? ti-a luat mult? ai vreun doctorat ceva? intreba el intors la ea.

-nuuuuu… nu am.. am eu o vaga impresie…

o ridica dintr-o miscare pe masa din bucatarie.

ii puse carafa in mana.

-zi-mi cum e! O imbie sa bea cu o privire calda.

se conforma Imediat.

-not bad. not bad at all!

-da-mi si mie!

ea mai pastrase in gura niste zeama, asa ca se apropie de el si il saruta, lasandu-i zeama in gura.

-asta e.

ramase in cumpana si cu ochii mariti, uitandu-se la ea.

-ceeee? nu ti-a mai dat nimeni asa sa bei?

-nuuuu! clar nu!!! dar imi place. ca la pasari…

-da, ca la dragoni. asa beau si dragonii mici apa. mai vrei? zambi ea incurajator si bland.

-parca ti-era tie sete…de ce ma faci sa imi fie si mie? se uita el intr-un mod ciudat la ea.

ii mai dadu sa bea prin aceeasi metoda. incepea sa ii placa si mai mult.. avea un parfum aparte fiinta asta. nu era conventionala, era cu totul …

-hai sa pun crevetii la facut.

-TEMPURA. te rog.

-TEM-pura.

-NU ma face sa zic eu ceva. tem-pu…lalalala…

se facu pentru o secunda ca nu o aude.

-da. tempura. cum ii zice.

-te-ai rusinat?

-nu, sunt obosit deja. e 11 noaptea. si nici macar nu am terminat ce aveam de scris, sa nu zic ca nu am inceput. si nici citit…

-daaaaaaaa, biiine. superman! o sa stau eu cu tempura de vorba, tu du-te si vezi-ti de alea. sa nu ma injuri ca te tin din treaba.

-nu as putea sa gandesc ceva rau despre tine. si stii asta! veni el spre ea. o saruta pe umar si pe gat. apoi cobori usor spre pantec. ii placea sa o mangaie pe burta. nu stia de ce anume, dar ii placea burta ei. ii venea sa se bage inauntru. sa doarma.

se inrosi de idee la varful urechilor.

-ce naiba gandesti de ai urechile rosii in halul asta?? observa ea imediat.

-ma gandeam cum o fi la tine in burtica.

-nu cred ca m-a intrebat careva asa ceva, nici macar eu. nu stiu. habar n-am. vrei o nava spatiala?

-nuuuu, ma gandeam… lasa. nu ma gandeam nimic.

-ma sperii cateodata. credeam ca numai eu am idei crete, dar cred ca am concurent serios la treaba asta.

-ce pot sa zic? suntem 2 creti.

-desi avem parul lins si drept amandoi! radea ea de-l zguduia usor.

-ciudat, nu!? raspunse el in miscarile provocate ca niste valuri.

inca nu plecase din zona aia. ii placea cu ea sa stea asa, mai ales ca il mangaia lent pe cap si vorbea domol. mai ca il adormea. inchise ochii. o asculta ce zicea despre o mare… cu licurici. cum se schimba peisajul in desert, apoi in ghetari… parca mergea cu ea peste tot in mai putin de 2 minute. ii venea sa adoarma acolo, in picioare. precum caii.

o auzi brusc aproape ca tipa.

-ce-i! ce-i!!??

-uite!! uiiiite!!!

deschise ochii si nu stia unde sa se uite. ii urmari degetul aratator.

era o broasca. intrase pe usa din spate.

-aaaaaaah! aia te face sa tipi asa?? e o broscuta de gradina! o dau afara imediat. stai potolita. nu misca. si respira. calm.

-ok… ok.. doar sa nu…

nici nu termina sa zica ceva ca topaia prin toata bucataria.

-cred ca e in cautare de apa. sau ceva umed! zise el urmarind-o.

-mi-e ca isi cauta altceva, cu lumanarea.

-stai acolo! nu misca.

-cu cine vorbesti? cu mine sau cu ea?

– cu amandoua, in cazul de fata! radea el de fata ei.

era o fata prelunga, rosie si in acelasi timp… fierbinte.

lua matura si farasul si o dusese broasca afara. se reintoarse.

-trebuie sa spal ambele ustensile. revin!

-biiine. sper sa nu ma trezesc cu ea pe fata.

-nu cred! am inchis toate portitele si usitele si usile…

iar auzi un tipat.

-ce mai e?!! aproape ca ragusise el de la sunetul ei.

-un paianjen.. mor. lesin in seara asta…

-il dau si pe el afara. mai e ceva? zi macar sa stiu ce mai e de aruncat…

-daca nu mai e si vreun soricel… eu zic ca doar atat. :)) incepea ea sa se relaxeze odata ce il auzea.

lua si paianjenul (hei, micutule, eu nu te-as da afara, dar nu vrea ea, ce sa iti fac?) si se intoarse.

-gaata, ma duc sa citesc. mi-ajunge atata activitate pe ziua de azi.

-ok. vezi ca la cum miroase … s-ar putea sa fie nevoie sa le scoti si le pui pe o farfurie. eu nu umblu la aragaz.

-poftim!? ai fobie sau ce?

-nuuuu, eu am ascendent in berbec si …sunt predispusa la accidente cu focul si cu masinile. si asa e. am probat destule semi-accidente la 1 mm distanta – de tir, de cine stie ce biciclist, motoare… atv-uri… te roooog, nu te supara…

-ok, zi-mi cand sa vin… si vin. dar chiar trebuie sa citesc ceva…

– in 10 minute! maximum!

se uita la ea. parea vulnerabila, micuta, zgribulita, cu puful blond zbarlit de frig. zambi. nu se putea supara pe ea. renunta la citit.

-da-l naibii. stau cu tine. citesc cand dormi.

si o saruta pe buze- aveau gust de visi-pru-pere. era un nou fruct. fructul ei. visi-pru-pere. zambi in sinea lui. se simtea altfel. de cand statea cu ea, parca invatase sa se relaxeze, sa fie el. sa nu-i fie frica sa fie el. sa se arate.

o lua in brate si o dadu jos de pe masa.

-10 minute ai zis? intreba el ducand-o spre dormitor.

-daaaa…. ce faci?

-sunt spontan! rase el de fata ei si de ochii mijiti..

-caaaat de spontan?! radea ea in bratele lui, cu mainile de gatul lui.

-cel mai spontan. nu ai mai vazut asa ceva! incepuse si el sa rada.

-nu stiu ce sa mai zic… poate ma surprinzi…

-poate.. poate nu!

-nu pot sa cred ca ai zis asta! il privi serioasa o clipa dupa care izbucni isteric in ras.

o lasa usor pe pat si ii dadu puloverul jos. apoi camasa lunga alba de noapte, si apoi ii saruta corpul in toate locurile posibile.

o auzea cand radea, cand suspina, cand gemea, cand se arcuia, cand se lasa in jos, cand se unduia iarasi, cand il striga pe nume cu o voce soptita si apoi cand il chema spre ea din solduri.. ii placea acel dans al lor din solduri. parca erau pasari care se infoiau … si se pregateau sa se intarate una pe alta…

 

 

 

Go to Top