• Oscar Bluemner s- a nascut ca Friedrich Julius Oskar Blümner în Prenzlau ,in Germania anului 1867.
    A studiat pictura si arhitectura la Academia Regala de Design din Berlin.
    S-a mutat din Berlin in Chicago la inceputul secolului XX.
    Incercand sa isi gaseasca de lucru, el a lucrat ca arhitect, insa fara sa ii fie si renumerata munca: s-a stabilit la New York in 1901 , si a facut design unde  nu a succes . Tribunalul Bronx Borough in 1904 i- a dat in semn de recunoastere “o diploma” de arhitect și designer  . Deziluzionat de Comisiile publice , a petrecut urmatorii ani pentru proiectarea catorva case particulare .
    In 1908 s-a intalnit cu Alfred Stieglitz, care l-a introdus in lumea artistilor avangardisti, aratandu-i “tendintele” vremii. Din 1910 Oscar decide sa se dedice total desenului, lasand la o parte arhitectura.
    In 1913 a expus ‘ Armory Show” avand succes. Vazand acest lucru, Alfred i-a dat spatiu pentru o expozitie personala, in 1915, numita si “291”.
    Cu toate ca a avut nenumeroase expozitii solo, acesta a trait numai cu familia in mediocritate.
  • Ca un teoretician culoare , Bluemner a fost interesat de modul în care culoarea pura realizeaza impactul emoțional si psihologic .Pana in anii 1920 , picturile sale in ulei , care (re)prezinta de obicei cladiri/ blocuri si motive abstracte de peisaj , dezvaluind influenta studiilor sale arhitecturale , precum si a cubismului si Sincronismul american, astfel si- a subliniat utilizarea abstracta a culorii .
  • Cu toate acestea , Bluemner a fost preocupat mai degraba de simplificarea realitatii , decât sa foloseasca abstractie pura in lucrarile sale. Intentia de realizare a lucrarilor dramatice si emoționale , Bluemner a folosit culori indraznete in combinatii dezinvolte si forme ce-i evocau starea de spirit . In timpul anilor 1920 el a fost un maestru atatal picturii in ulei si acuarelă ,avnd un mediu care i-a satisfacut interesul sau in nivelele si efectele saturatiei culorilor diferite realizate prin spalari de pigment.
  • In lucrarile sale de mai tArziu , Bluemner a extins repertoriul sau mai devreme de motive arhitecturale si peisagistice ca sa se concentreze asupra fortelor naturii si fenomenelor , subliniind fortele naturii , de exemplu , intr- o serie de imagini simbolice ale soarelui si lunii.
  •  Indiferent de subiect, Bluemner a insistat intotdeauna asupra primatului de culoare ca o sursa de putere si energie  in imaginile sale . In anii 1930 , el a fost angajat de Proiectul Federal WPA , pentru pictura compozitiilor ritmice si evocatoare inspirate de muzica si teoriile lui Freud ale inconstientului .
  • Foarte apreciat la inceputul carierei sale , personalitatea sa de auto- preamarirea si dificila au dus la instrainarea lui din lumea artei de masa , desi lucrarile sale au fost incluse in expozitii importante, cum ar fi ” Pictura Abstracta a artei americane” ce a avut loc la Muzeul Whitney de Artă Americană în 1935 .
  • Dupa moartea sotiei – in 1926-, va intra intr-o depresie crunta, mutandu-se in Massachusetts.
  • In 1938 el se va sinucide din cauza depresiei si neaprecierii lucrarilor sale (precum voia el), lasand in urma lui lucrari vii, cubiste, pline de culoare, cu tuse unduioase, feminine.

 

sursa: colectii private.

 

Precum se vede majoritatea tablourilor au o tenta de peisaj, cu note arhitecturale, usor abstracte, insa intr-o maniera cubista, clasica, fara mari adaugiri, lasand insa ochiului unor imagini pline de forta, launtrica , ce vrea sa scape de mediocritatea vietii; aici pictorul foloseste culorile pure, violente un pic – rosul intens, mov-ul, formele usor onduite, apoi drepte, masculine…

E un amestec de forta, simplitate, dar si rigoare, de linie pura, care nu se abate de la “forma” intiala: acoperisuri de case, cercul soarelui/ lunii, copacii curbati de vant, casele in sine… urmaresc tiparul clasic de linii, forme si de ce nu, culoare – roseata caramizii sau umbra pe care luna o da asupra casei-.

Oscar Bluemner este un cubist simplist, plin de forta prin exprimarea si lasarea culorii in “liber”, fara a-i modifica forma si fluiditatea.