RSS
 

Posts Tagged ‘stres’

Studiu: Supravietuitorii tineri ai cancerului au dificultati de integrare sociala ani de zile dupa ce au primit diagnosticul bolii

20 Mar

A primi vestea și a fi diagnosticat cu cancer poate fi provocator atât emoțional, cât și social, în special pentru adolescenții sau adulții tineri care se confruntă deja o serie de modificări legate de vârstă, se indică în noul număr al revistei Cancer.

 

Într-o cercetare recentă s-a observat impactul pe termen lung a diagnosticului de cancer în rândul adulților tineri.

 

Astfel, un studiu multicentric, longitudinal al Radboud University Medical Center, (Nijmegen, Olanda) a fost realizat în rândul a 215 pacienți cu cancer, cu vârsta cuprinsă între 14 și 39 de ani. Dintre aceștia, 141 de pacienți au auto-raport aspecte ale vieții sociale în primele patru luni de la diagnostic, la 12 luni și la 24 luni mai târziu, se precizează în același comunicat de presă.

 

Rezultatele au arătat că pacienții tineri cu cancer au prezentat scoruri funcționale sociale scăzute în jurul momentul diagnosticului (52%), precum și la 12 luni de urmărire (73%), dar și la 24 de luni de urmărire (70%), în comparație cu populația generală.

 

Printre participanți, 9% dintre subiecți au interacționat în mod constant mai mult sau normal, în 47% dintre situații, tinerii au prezentat o îmbunătățire a interacțiunii sociale, în timp ce la 13% dintre tineri s-a dovedit înrăutățirea funcționării sociale sau chiar o interacțiune în mod constant redusă la 32% dintre aceștia.

Aceasta înseamnă că 1 din 3 supraviețuitori de cancer tineri au prezentat un nivel de interacțiune sociala scăzută la fiecare moment al studiului. De altfel, cu toate că funcționarea socială părea să se îmbunătățească în primul an după diagnosticare, după doi ani, aceasta a înregistrat valori scăzute în comparație cu populația generală.

 

Supraviețuitorii tineri ai cancerului au raportat și anumite preocupări crescute peste impactul negativ – adică un diagnostic de cancer ar putea avea un efect defavorabil asupra situației lor financiare, imaginii corpului, carierei, relației și planurilor de a întemeia o familie.

De asemenea, pacienții tineri cu cancer care au avut o integrare socială în mod constant deficitară au rămas fără tratament de fiecare dată când s-au prezentat la control la medic și au raportat mai multe simptome fizice și niveluri mai ridicate de stres la momentul inițial și la follow-up. În plus, tot în acest grup s-a raportat puțin sprijin social la momentul inițial – comparativ cu cealalte trei grupuri de subiecți.

 

de pe net

de pe net

 
 

noutati medicale 3

27 Nov

Astazi e vorba de stres. Cu totii suntem stresati. Chiar si cei care “pun pe dupa ceafa vorbele/faptele”… sa nu zic de oboseala… :) deci va fi o postare utila. zic eu. :) ca voi vorbi pasareste la un moment dat, asta e. imi ramane mie responsabilitatea asta sa va explic in alte postari de ce si cum! deocamdata, e de incalzire.

1. Inca din 1988 s-au observat simptomele pe care niste tineri le prezentau fara explicatii, oboseala subita si care nu “trecea” astfel incat le schimbau ritmul vietii. desi simptomele variaza, sindromul de oboseala cronica poate implica problemele imunologice -sunt mai predispusi pacientii la infectii sau recidive-, neurologice si cognitive, anomalii sau ciclului somn-veghe, disfunctii ale sistemului autonom. Conform Centrului pentru Controlul si Preventia Bolilor, sindromul de oboseala cronica afecteaza milioane de americani si se intalneste si la copiii sub 10 ani, dar si la batranii peste 70 de ani. Vreti cifre? Intre 836.000 -2.5 milioane de americani sufera de sindromul de oboseala cronica.

De ce e sindrom?

pentru ca oboseala este numai o parte/simptom al acestuia.

plus ca, 80% dintre oamenii din SUA nu au fost inca diagosticati.

desi fiziopatologia sindromului ramane neclara, nici anumiti parametrii ai hemoleucogramei sau altor teste biologice nu pot fi luati ca repere pentru diagnostic.

deci, sindromul de oboseala cronica este mai frecvent intalnit, insa cum nici pacientul nu observa sau acorda atentie simptomelor, nici medicii nu dispun de indicatori precisi pentru a ajuta in diagnosticare.

 

2. Adaptabilitatea in fata oboselii ramane o necunoscuta. Pana cand? Pana in punctul in care exista totusi efecte adaptative de protectie asupra stresului, prin care se obtine homeostazia sau “starea de bine”  a organismului prin anumite mecanisme asociate axei hipotalamo-pituitaro-adrenale si prin controlul mediatorilor care sunt asociati la raspunsul stimulului stresant si anume moleculele de chaperone -Hsp70-, protein kinaza activata c-JUN-aminoterminala, transcriptia factorului DAF-16, nivelurile de cortizol si oxidul nitric(NO).

Proteina Hsp70: Este cea mai importanta modalitate prin care celula supravietuieste si deopotriva in apoptoza(moartea programata a celulelor). De asemenea, Hsp70 inhiba expresia genei sintazei II-NO si interactioneaza cu receptorii glucocorticoizi prin calea JNK. Cu toate acestea, afecteaza nivelurile serice de cortizol si NO.

JNK-2 +DAF-16 = rezistenta la stres, sporesc performanta mentala si psihica, dar si cresterea longevitatii (posibil!).

 

 
Comments Off on noutati medicale 3

Posted in me, reality